Actualitate

Cum e văzută de la Cluj ideea înfiinţării Universităţii „Liviu Rebreanu” Bistriţa

Ideea înfiinţării unei universităţi autonome la Bistriţa, care să poarte numele lui Liviu Rebreanu, nu e văzută cu ochi buni de conducerea Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj care are în oraşul nostru o extensie universitară. Însuşi rectorul UBB, prof.univ. dr. Ioan Aurel Pop, l-a mandatat pe directorul extensiei să aibă întâlniri cu cei care „lansează asemenea provocări rău-intenţionate” şi să le transmită că UBB nu doreşte nimic altceva decât să susţină şi să dezvolte extensia bistriţeană.

Iată ce le-a transmis studenţilor din Bistriţa ai UBB, printr-un mesaj postat pe Facebook, conf. dr. Mircea Mureşianu, directorul Extensiei.

Reamintim că la jumătatea lunii trecute a ajuns în spaţiul public informaţia potrivit căreia Primăria Bistrița, Instituția Prefectului și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud lucrează intens, împreună cu trei cetățeni de onoare – doi ai orașului Bistrița și unul al județului – la un proiect prin care tinerii să fie ținuți acasă. Fostul ministru al Educației, Andrei Marga, profesorul de geografie Pompei Cocean și directorul Comelf, Dorin Stoian, sunt implicați în crearea primei universități de stat autonome din județ.

Potrivit unui document obținut de PressOne.ro, se dorește înființarea unei universități de stat care ar urma să poarte numele scriitorului Liviu Rebreanu. Aceasta ar urma să fie inaugurată în toamna anului viitor, de centenarul Marii Uniri. Universitatea „Liviu Rebreanu” ar urma să preia și să dezvolte extensiile din Bistrița ale Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) și ale Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN).  Conform documentului obținut de PressOne,  conducerea viitoarei universități ar urma să fie asigurată de prof. Andrei Marga (71 de ani) și de fostul judecător Valeriu Covrig-Cudrec (60 de ani), avocat în Baroul Bistriţa. Mai multe despre acest subiect puteţi citi AICI şi AICI. 

14 comentarii

  • O idee foarte buna , o universitate autonoma. Asa aparem si noi pe harta ca oras universitar. Si putem sa facem performanta cat ne tin balamalele , nu cat vor alte universitati.

    • da, e mai bine sa ne tinem tinerii sclavi pe plantatie.
      facem o pseudo-universitate cu niste smecheri care nici modulul pedagogic nu-l au toti, cu niste sectii fix cu ne trebuie pe piata muncii de aici, le tragem o diploma peste ochi la fraieri ca sa le satisfacem vanitatea si dupa aia le oferim niste salarii de mizerie.
      de ce sa ne iasa copiii din curte, sa mearga la Cluj unde civilizatia este cu 20 de ani mai avansata cand pot ramane aici sa admire partia, strandul si podul berariei?
      la ce le trebuie Untold, Electric Castle, Tiff si alte chestii intelectuale decadente, când au Târgul Bistritei tinut in piata de animale de la Viisoara?

    • Exact „veverita”, la Cluj asa a fost din mosi stramosi , ei nu s-au dezvoltat datorita faptului ca au universitati….si la ei nu sunt plecati deloc bistriteni care au ramas acolo. Dupa 12 ani de medicina, dupa ce iti cumperi locuinta unde sa stai pe durata studiilor, dupa ce iti gasesti perechea – tu Bistrita , el/ea din alt oras din tara , intalniti in Cluj – iti mai vine sa te intorci acasa….De ce sa fie universitate sa ramana plus valoarea in Bistrita, mai bine sa mearga la Cluj. Sunt convins ca unora nu le place sa scada nr de studenti din Bistrita in universitatile lor…..Cluj, Tg-Mures, Suceava, Iasi, Oradea, Timisoara, Bucuresti…..

  • Mai copii ai neputintei.
    Mai bine ați face o sectie a SRI, pentru activități acoperite, că cadre (sic) didactice cu experienta în materie ar fi (nu numai în preconizata conducere a universității).
    Mai sunt prin zonă foști – unii trecuți de voie – de nevoie ca avocați – ajunși la vremea pensiei, și ar manca si ei o pâine din ce stiu mai bine.
    Nu-i normal să inființați o instituție performantă, bazată pe competență ?
    Păi atunci cum și cu cine altfel ?

  • Conducerea acestei universitati este traznet de la inceput. Despre domnul Marga cu mult respect se aude ca sufera deja de Alzhaimer. Fostul judecator domnul Covrig este OK, are varsta numai buna si in general nu se cunosc situatii stanjenitoare in care s-ar putea afla .Intrebarea este una grea. Pentru ce si pentru cine ne zdrobim atat de mult cu infiintarea unui nou centru XEROX de diplome , vorba lui nea BASE ?De curand BANCA MONDIALA ne-a comunicat ca in urma sondajului facut in tari Est Europene, doar in Romania 38 % din tineri vreau sa se mute din tara asta. Avand in vedere si natalitatea care este la pamant, din cei 60% care raman sa traiasca in tara, peste jumatate sunt pensionari, si inca un sfert sunt de alte varste cu studiile incheiate. Analizand toate acestea, nu se justifica aceasta investitie din partea statului, CLUJUL si TG. MURES fiind centre universitare de traditie foarte aproape. Ce sa mai vorbim de calitatea si experienta celor de acolo. Consider ca aceste asteptari ale politicienilor de BN nu sunt justificate si nu vor modifica esential in bine viata orasului iar infuzia de tineri va fi una trecatoare pana la terminarea studiilor . Compar aceasta analiza cu o alta, prin care sa zicem ca administratia ar dori si un aeroport international. Si in acest caz nu se justifica o asemenea amenajare , atata timp cat tot la Cluj si la Mures avem cele doua aeroporturi internationale.Cand un municipiu trece de 150. 000 de cetateni, atunci sunt valabile amandoua. Este parerea mea. Strict personala.

  • O universitate autonoma cvasi-anonima, o tiparnita de diplome pe bani, in fapt un magazin de diplome, asta se vrea.

    Nu ne place ca avem in oras o extensie a unei universitati de prestigiu, ne trebuie o fabrica de diplome fara valoare?

  • O universitate poate aduce un plus major Bistriţei, în anumite condiţii.
    -Să aibă un profil orientat spre viitor, care nu poate fi decât în domeniul ştiinţelor şi tehnologiilor, iar obiectivul să fie performanţa academică rataşată deja la obiective economice care sunt instalate în oraş.
    -Să reuşească să recruteze profesori şi asistenţi competenţi ideal din alte centre universitare, naţionale dar recomandat şi internaţionale, iar procesul de recrutare să fie extrem de obiectiv, examen pe bune, fără favorizarea unora sau a altora.
    -Să aibă planurile de marketing şi management dezvoltate realist. Estimarea numărului mediu de studenţi în mod realist, a bazinului educaţional de recrutare(judeţele limitrofe) plus eventual studenţi din Republica Moldova.
    -În primă fază să se identifice locurile potenţiale de cazare (capacitatea de găzduire a oraşului) din privat sau din public(internatele altor instituţii) sau construirea unora noi.
    -Dezvoltarea campusului de o manieră inteligentă şi modernă. Ideal deschiderea publică unui concurs de proiectare arhitecturală care să creeze un proiect unic . Nu prea se ştie în România, dar sunt arhitecţi de origine română(deşi nu asta ar trebui să fie argumentul ultimul de a câştiga un concurs) foarte capabili în ţară şi străinătate. Citiţi despre Dan Hangan sau despre arhitecţii din Cluj..:)

    Dacă Bistriţa ar vrea să reuşească, ar trebui să se inspire practicile nord-americane de SmartVille. Aplicaţii inteligente, WiFi public gratuit, integrarea instalaţiilor sportive, activităţi familiale , integrarea operatorilor privaţi în procesul de educaţie . Etc.

    Altfel, studenţii vor prefera tot timpul să se stabilească şi găsească oportunităţi la Cluj.

    Privind activităţile recreative, nu ar fi rău să se facă o strategie de dezvoltare de la cele culturale la instalaţiile în aer liber(pistele ciclabile dedicate pentru a explora localităţile din jur , cele montane şi cele de câmpie ar fi în opinia mea modul cel mai economic ca ş investiţie de a construi o anumită vizibilitate) , există anumite iniţiative locale interesante care pot construi unicitate, Mocăniţa Transilvaniei. Şi în opinia mea, cu festivale de tipul Nunta Zamfirei poţi atrage o anumită clientelă pe o perioadă scurtă turistică, dar pentru a dezvolta interesul tinerilor conectaţi la alte surse de informare, avangardişti nu e destul.

  • Şi da, poziţia rectorului Pop e cât de cât de normală.
    Puneţi-vă întrebarea, de ce Clujul ar lăsa din mână o sursă importantă de capital.
    Uman şi material.
    Studenţii şi absolvenţii care rămân şi desfăşoară o viaţă economică în Cluj.
    Singura metodă prin care Bistriţa ar reuşi e o abordare ştiinţifică.
    S-ar anticipa unde va fi cererea pe viitor. Informatica pare fără îndoială una din cele de perspectivă pe termen mediu. Biotehnologiile , robotica. Fizică, chimie, materiale noi sau medicale. Sau noile tehnologii 3D.
    Nu se rezolvă nimic dacă se deschide o universitate de teologie şi lălăială latino-strămoşească.

  • O mică corecţie, conceptul de oraş inteligent în engleză se traduce în mod curent mai degrabă în Smart Cities.
    Pe cealaltă parte, ar exista o abordare la fel de interesantă din punct de vedere economic.
    Cel mai bun oraş pentru pensionari. Smart City pe un alt segment demografic.
    Pensionarii care un fond de pensie stabil, au anumită putere economică de cumpărare.
    Deja există un capital uman format, în meserie o anumită experienţă operaţională…celebrele îngrijitoare de bătrâni românce din U.E.
    Dar publicul ţintă trebuie să fie atât pentru români, români repatriaţi sau de ce nu cetăţeni UE.
    Deşi factorul climatic nu e cel mai bun în privinţa temperaturilor, calitatea aerului şi o amenajare verde şi a unor instalaţii închise a oraşului poate suplini acest lucru.

    Dezvoltarea unei navete rapide feroviare Figa-Bistriţa , Bistriţa Sângeorz, cu o anumită frecvenţă..incitativă pentru aceştia..să beneficieze de facilităţile de acolo…
    Dezvoltarea sectorului de îngrijiri de sănătate şi a activităţilor recreative. Dar mai ales a transportului civilizat şi adaptat pentru persoanele vârstnice.
    Şi atunci poate dl Pop, va părăsi el însăşi Clujul..;) pentru Bistriţa pentru cei 20 ani în medie post-pensie de trăit.

  • Am asistat dupa revolutie la inmultirea unor institutii ca ciupercile dupa ploaie.Noi,cei mai vechi,stim cat de greu se intra si terminai o facultate.Am ajuns acum ca sa termini mai usor o facultate decat terminai 3 ani de strungar la Tehnofrig. Calitatea acesto diplome?!Dar cine mai pune aceasta problema!?Sa ai o diploma !Asta a fost idealul multor parinti ce-si doreau copiii cu licenta.A sosit vremea cand va veti arde singuri diplomele cei ce nu sunteti adevarati inginei,medici,avocati…pt ca legea concurentei nu iarta!Decat un centru universitar ce va fi furnizor de someri,mai bine scoli profesionale!Iar ,cine vrea sa faca facultat si il duce capul, sa scoata bani si s-o faca acolo unde e traditie universitara si nu improvizatii!Sa nu ne furam singuri caciula!Si sa nu ne batem joc de viitorul copiilor si al nepotilor.

    • foarte corect, dar spune asta unor analfabeti functionali care au luat bac-ul cu chiu cu vai…

  • E trist, extrem de trist să observi că oamenii normali au intrat în mentalitatea *nu se poate* contrară spiritului american *the sky is the limit* E o tristeţe care trădează mai degrabă o disperare locală. Să vezi părinţi care îşi doresc ca şi copiii lor să plece să reuşească în alte părţi departe de ei, îmi pare că e grav, înseamnă că şi-au pierdut încrederea în comunitatea locală şi capacităţile acelei comunităţi de a suporta un viitor comun.

    Nu acuz oamenii respectivi, motivele acestei atitudini de defetism generalizate sunt cât se poate de reale, oamenii uită să-şi trăiască propriile vise într-o societate cinică, unde supravieţuirea individuală a devenit o normă, iar încet cu încet doar tipul de reuşită ” eu şi doar ai mei” este vizat. De vină desigur, improvizaţiile şi maşinaţiile post-decembrie 1989, moştenirea impregnată a comunismului ipocrit în mentalităţi, au reuşit să dezrădăcineze profund ideea de respect al proprietăţii , succes personal şi acceptarea celor care se situează în afara normelor. O societate conformistă, care se conformizează din ce în ce mai mult la ”ban” şi „comoditatey” unde inovarea şi noutatea sunt acceptate destul de dificil, iar viaţa musai trebuie să curgă după ritmul bunicilor. Bunici care rămân singuri şi nu realizează că singura şansă ca să creezi dinamism e să investeşti în educaţie.
    Desigur nu într-o *aparentă educaţie* ci una reală.
    Pentru asta, trebuie trei ingrediente simple.
    Oameni educatori şi mai ales pedagogi, competenţi oneşti şi integri.
    Infrastructură cât mai modernă.
    Şi copii curioşi.
    Şi da, nu uit ultimul, o atitudine de luptător. Să crezi că se poate şi să te depăşeşti.
    Nu cred că trebuie căzut în capcana imaginării unei reuşite simple, lucrurile nu se fac cu un pocnet de deget…dar nici nu trebuie căzut în extrema cealalaltă -nu se poate- de fiecare dată sau dacă ceva a fost făcut greşit în trecut, automat experienţa se repetă în acelaşi mod. Sunt lecţii învăţate poate, sunt oameni care implicaţi în proiect ar aduce reuşita lor personală ca şi ingredient de reuşită. Pe lângă dl Marga ar putea fi cooptat şi un dn Ban, probabil, deşi se pare că se confirmă zicala „nimeni nu-i profet în satul lui”

    Pentru că alternativa pare oribilă într-un sens.
    Depopulare, scădere atractivităţii economice, perpetuarea unui statut de oraş-anexă.

  • În fond acelaşi fenomen, care s-a întâmplat cu satele , în care bătrânii au fost abandonaţi,în favoarea oraşelor reşedinţă se va reproduce acum la nivelul unor oraşe mici reşedinţe în care tineretul va fugi spre megapolisurile nou create.
    Benefic sau mai puţin benefic, asta e viaţa.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.