A început culesul strugurilor la Lechinţa. Cu ce soi vor producătorii să se impună pe piaţa vinului

(FOTO) Lechinţa e cea mai nordică zonă a ţării în care se cultivă viţă-de-vie. Având solul accid şi dealurile expuse la soare, zona este celebră în România, dar şi în lume pentru vinurile ei fine şi echilibrate, premiate la concursuri internaţionale. „Chiar dacă aş avea 10 milioane de euro nu aş putea promova Lechinţa aşa cum a făcut-o vinul. Oriunde merg în ţară şi spun că sunt primarul Lechinţei, toată lumea zâmbeşte şi mă întreabă de vinul de Lechinţa dacă mai există”, spune primarul Romeo Florian.

O treime din suprafeţele cultivate, în trecut, la Lechinţa cu viţă-de-vie au fost replantate graţie programului de reconversie în pomicultură.

„Lechinţa, ca maxim istoric în timpul IAS avea undeva la 600 de hectare plantate cu viţă-de-vie. Acum, pe reconversie, sunt cam 200 de ha cu viţă-de-vie noi. Cumva la 33% s-a replantat din nou. Datorită tehnologiilor de fertilizare, de combatere a bolilor, a îngrăşămintelor, producţiile sunt mult mai mari. Tehnologia de fabricare a vinului s-a îmbunătăţit. Se lucrează cu recipiente cu temperatură controlată, cu drojdie selecţionată. Viticultorii nu mai fermentează cu drojdia sălbatică, scot pulpa de strugure afară, rămâne doar mustul, fermentaţia e una controlată, se controlează la fel cantitatea de zahăr din vin, cantitatea de alcool şi păstrarea se face tot la temperatură controlată între 10 şi 12 grade în permanenţă. Vinul este viu, iar controlând temperatura se poate şi îmbutelia, iar vinul este de o calitate mult superioară faţă de perioada dinainte de 1990”, a spus primarul Lechinţei, Romeo Florian.

Cum Lechinţa a fost celebră pentru vinurile făcute din struguri Neuburger, producătorii l-au replantat, iar acum se bucură de primele recolte. „Din soiul de struguri Neuburger se obţine un vin celebru, foarte medaliat la concursurile internaţionale. Sunt struguri exclusiv pentru vin, este un soi cu foarte multe boabe, dese, şi conţine foarte mult lichid, este rentabil ca şi randament. Solul, având calităţile acestea, îi dă o fineţe foarte mare, ceea ce a dus la premierea lui, lumea ştie de el şi cred că va fi un foarte mare succes Neuburgerul. Este un mare avantaj pentru cei care au plantat viţă-de-vie fiindcă Lechinţa a fost şi rămâne un brand. Eu chiar dacă aş avea 10 milioane de euro nu aş putea promova Lechinţa aşa cum a făcut-o vinul. Oriunde merg în ţară şi spun că sunt primarul Lechinţei, toată lumea zâmbeşte şi mă întreabă de vinul de Lechinţa dacă mai există. Beneficiază de acest brand, eu cred că se vor bucura de succes mai ales pentru că lucrează tot mai profesionist şi fac vinuri de tot mai bună calitate. Cei de la Liliac promovează foarte tare Sauvignon-ul, ei au aici o tarla de 13 ha, iar restul la Batoş. Cel de la Batoş nu îl pot îmbutelia DOC fiindcă nu este de origine, DOC pot îmbutelia doar cei care au plantaţii în comuna Lechinţa. Sigur că şi cei de la Liliac au aflat mai târziu despre calitatea strugurilor de Lechinţa. Tocmai de aceea, au cumpărat teren şi au investit aici, iar pe sticlele lor de vin au scris că provine de la Lechinţa, podgoria Vermeş „, a mai spus primarul Romeo Florian.

„Eu cred că Lechinţa îşi va dezvolta tot mai mult viticultura, la fel cum sper ca şi reconversia pe pomicultură să dea roade. Am discutat şi cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, şi i-am solicitat ca nu doar acolo unde au fost livezi să se facă reconversia. Dacă un cetăţean are trecut pe un titlu de proprietate o fâneaţă, dar se pretează pentru pomicultură, să îl lase se schimbe destinaţia terenului şi să poată omul să îşi planteze pomi, să-şi facă livadă. El a fost receptiv. Mi-a spus că va face aceste modificări, iar atunci sunt convins că în toată România, dar mai ales în zona noastră, să fie absorbiţi banii europeni şi să vedem livezile cu care altă dată erau pline dealurile”, a completat primarul.

Adrian Botiş este unul dintre întreprinzătorii locali care a plantat cu viţă-de-vie peste 50 de hectare.

„Lechinţa este o zonă în care se găseşte ceva ce nu există în altă parte: aciditatea din sol. Aici se fac vinuri cu aciditate foarte ridicată, noi nu trebuie să ajutăm vinurile, cum fac cei din Moldova. Noi tot găsim în sol. Lucrăm cu foarte mult îngrăşământ de grajd. Dacă facem lucrările la timp, putem toamna să culegem o producţie bună. Toate plantaţiile sunt certificate, toţi strugurii sunt certificaţi DOC -CMD (denumire de origine controlată cules la maturitate deplină), inclusiv vinul pe care îl vindem. Noi nu ne grăbim să culegem strugurii la 170-180. Doar când ajung la peste 200 zahăr atunci începem culesul strugurilor. De fapt, facem o balanţă între aciditate şi zahăr şi abia în momentul în care credem că e bun prelucrat, atunci intrăm în fiecare parcelă”, a spus Adrian Botiş.

„În comuna Lechinţa, familia noastră deţine 50 de ha plantate cu viţă-de-vie, din care 17,5 ha la Vermeş, iar diferenţa pe zona satului Lechinţa. Avem soiuri diversificate, începând de la Muscat Ottonel, Chardonay, Savignon Blanc, Pinot Noir, renumitul Neuburger pe care nu îl găsiţi decât la noi. E un soi de strugure foarte dens din care se obţine un vin foarte echilibrat cu care comuna Lechinţa a fost foarte renumită la concursurile naţionale şi internaţionale. Aşa se spune că se numea Vinul Împăratului. Pe vremuri, câteva vagoane au fost încărcate din vechea cramă din Lechinţa şi au luat drumul Austriei la curtea împăratului. Noi am luat ceva ochi de viţă-de-vie de la Lechinţa, au dus la o pepinieră, le-am altoit, le-au ţinut un an de zile în şcoală, iar după trei ani, în toamna lui 2016 am avut prima producţie pe rod, începând cu Fetească Albă, Fetească Regală, Neuburger, Sauvingnon Blanc, Pinot Noir şi Muscat Ottonel. Mai avem ceva Riesling de Rhin şi Merlot”, a spus Adrian Botiş.

Din păcate, gheaţa care a lovit cu putere în zonă a distrus producţia pe 80% din suprafaţa cultivată la Lechinţa, dar a rămas, din fericire, cea de la Vermeş.

„Avem o recoltă de 8-10 tone la hectar la Neuburger, la 10-11 tone la Muscat Ottonel, 11-12 tone la Pinot Noir. În principiu, recolta de aici e în regulă. Vinul de Lechinţa are o calitate din ce în ce mai bună. Asta vrem să oferim consumatorilor, în primul rând calitate şi apoi cantitate. Nu pot să spun cât va costa vinul anul viitor. Deocamdată nu vindem la export, dar sperăm să o facem în viitor. Acum vindem vinul direct din crama de la Lechinţa sau din magazinul de prezentare din Bistriţa care se află vizavi de Muzeul Judeţean. Avem tot felul de clienţi care cumpără vin pentru evenimente. La nunţi se consumă tot mai mult vin. Am intrat foarte bine în zona Baia Mare. Am dat vin la 2-3 nunţi şi s-a dus vorba mai departe şi avem tot mai mulţi clienţi din Maramureş”, a mai spus Adrian Botiş.

În prezent, strugurii din podgoria de la Vermeş sunt adunaţi cu muncitori din comuna Matei. „Lucrăm cu peste 25 de oameni zilinic. Culeg de la 7 la 16, primesc o masă caldă la prânz şi au pauză de masă. Îi plătim cu 60 de lei pe zi. Nu adunăm decât cât prelucrăm. Când ajung strugurii în cramă sunt desciorchinaţi, ajung în presă, din presă în tanc. Noi putem prelucra circa 10-15 tone de struguri pe zi. Atât culegem cât putem prelucra. Culesul cred că va dura 3-4 săptămâni”, a spus el.

De calitatea vinului din cramă răspunde Iosif Imbuzan, tehnician viticol.

„Renasc vinurile de Lechinţa prin întreprinzătorii care sunt: domnul Adrian Botiş, domnul Mureşan, domnul Cristiano. Începe să se revigoreze podgoria Lechinţa, să revină la ce a fost, poate chiar mai bine fiindcă tehnologia e mai avansată. Soiurile sunt tot aceleaşi care au fost cu prepoderenţă Feteasca, Neuburgerul specific nouă care a dispărut în timp, dar acum revine. Lechinţa e cea mai nordică zonă în care se cultivă viţa-de-vie, clima ne avantajează mult. Producţiile sunt destul de bune şi au ceva aparte de la sol, climă, sol, dar şi oamenii fac vinul bun. Aici, la cramă, avem tot felul de vinuri, dar lumea le preferă pe cele demiseci şi rose. Noi facem vinul rose din Pinot Noir. Culegem strugurii tot la maturitate, dar nu mai lăsăm vinul la maturare. De aceea, iese rose natural. Alţii nu ştiu ce fac”, a spus el.