Primarii speră să primească bani de pe urma Parcului Naţional Munţii Rodnei

Cele 18 primării din Bistriţa-Năsăud care deţin păduri şi păşuni în Munţii Rodnei ar putea primi bani sub formă de ajutoare de stat pentru că statul le-a interzis să-şi folosească proprietăţile din aria protejată. Primarul din Romuli, Ioan Moniţa, a declarat că, potrivit unor calcule făcute la Ministerul Apelor şi Pădurilor, comuna sa ar urma să primească anual 100.000 de euro. Dacă banii s-ar acorda retroactiv, în conturile administraţiei locale ar urma să intre 1,7 milioane de euro.

„Revin la aceeaşi problemă pe care am discutat-o, timp de 14 ani, cu toţi premierii României, cu toţi parlamentarii judeţului, inclusiv cu fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (Augustin Zegrean – n.r.). E vorba despre Parcul Naţional Munţii Rodnei şi de compensaţiile care ar trebui să fie acordate proprietarilor de terenuri din această arie protejată. Am discutat şi cu doamna vicepremier Graţiela Gavrilescu şi mi-a spus că am dreptate. Toată lumea ne dă dreptate, dar în afară de dreptate nu ne mai dă nimic. În sfârşit, am primit o veste îmbucurătoare că va fi prezentă la Bruxelles o delegaţie din partea Ministerului Apelor şi Pădurilor din care vor face parte inclusiv reprezentanţi de la Asociaţia Proprietarilor de Păduri pentru a se discuta tocmai această problemă. Ar fi vorba de acordarea unor ajutoare de stat, dar mi se pare incorect acest termen. Noi nu stăm cu mâna întinsă, nu cerem ceva ce nu ni se cuvine. Noi cerem să ni se respecte dreptul nostru. Suntem proprietari conform extraselor de Carte Funciară şi ni se îngrădeşte un drept şi mi se pare absolut normal să fim despăgubiţi. Nu cred că se mai întâmplă undeva în lumea asta să ţi se confişte o proprietate şi să nu primeşti niciun fel de despăgubire”, a declarat Ioan Moniţa într-o conferinţă de presă.

Potrivit primarului, cea mai mare problemă cu Parcul Naţional Munţii Rodnei care ar putea fi rezolvată pe plan local este legată de zonarea ariei protejate.

„Noi nu avem nimic cu parcul – să nu mă înţelegeţi că aş fi împotriva lui, nu! – dar avantajele pe care ni le-au prezentat în anii 2000 când au extins suprafaţa ariei protejate nu există. Ne spuneau că vor veni turişti. Sunt aproape 20 de ani de atunci şi sunt tot mai puţini turişti. E vorba de zonarea internă a PNMR care s-a făcut prin HGR. De la 180 de ha cât a fost iniţial s-a dus la 3300 de hectare, total împotriva normelor europene care spun că nicidecum acolo unde a existat activitate umană să nu se introducă în zonă de protecţie strictă. Comuna Romuli este cea mai afectată pentru că avem 150 de hectare de păşune alpină pe care au introdus-o în zonă de protecţie strictă şi ne-au interzis să mai mergem cu oile în zona respectivă care tocmai pentru asta a fost achiziţionată de strămoşii noştri pentru a păşuna cu animalele. Nu mai vorbesc de faptul că au fost introduse şi suprafeţe de pădure”, a adăugat primarul din Romuli.

Ioan Moniţa spune că afost de două ori la Ministerul Apelor şi Pădurilor, la Ministerul Agriculturii şi la Ministerul Mediului pentru a discuta toate aceste probleme: „Toată lumea ne dă dreptate şi acum sper să se rezolve aceste probleme. Am discutat cu domnul secretar de stat Istrate Şteţco. Pentru toată România, despăgubirile s-ar ridica la 13 milioane de euro pe an. Totuşi, Guvernul României nu găseşte 13 milioane de euro să despăgubească proprietarii din parcurile naţionale? Comuna Romuli ar avea de primit aproape 100.000 de euro anual. Înmulţiţi cu 17 ani şi o să vedeţi că sunt nişte bani frumuşei care ar trebui să vină. Noi, în fiecare an, cheltuim peste 50.000 de lei pe an cheltuim pentru suprafeţele respective pe care trebuie să le păzim”.

Un număr de 18 primării din județul Bistrița-Năsăud dețin păduri în Parcul Național Munții Rodnei. De-a lungul timpului,  primarii au cerut restrângerea zonei de conservare, motivând că aceasta este prea mare, ceea ce aduce prejudicii mari proprietarilor de păduri care au făcut investiții pe care nu le mai pot recupera întrucât aceștia nu mai au voie să exploateze lemn din zonele respective.

De exemplu, comuna Feldru a fost expropiată de aproximativ 1300 de hectare de pădure care au trecut în administrarea PNMR fără că statul să acorde despăgubiri. La fel s-a întâmplat şi în cazul comunelor Maieru, Coșbuc sau Zagra, respectiv a oraşelor Sîngeorz-Băi şi au Năsăud.

Conducerea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei a fost tot timpul de acord că proprietarii de păduri să fie despăgubiți, însă nu a fost de competenţa ei rezolvarea problemei. APNMR s-a adresat ministerelor, însă a primit răspunsuri evazive referitoare la problema despăgubirilor.

În 11 aprilie 2014, preşedintele CJ, Emil Radu Moldovan a declarat într-o conferinţă de presă, că după dezbaterea pe Codul Silvic de la Bistriţa, la care a participat şi directorul Romsilva, i-a cerut acestuia să-i dea în administrare la CJ Bistriţa-Năsăud Parcul Naţional Munţii Rodnei.

“Vreau să văd puncte tari, puncte slabe, costuri, condiţii. Luni voi avea un raport pe această temă. În momentul în care voi fi convins că unele conflicte între administraţia parcului şi proprietarii de păduri ar putea fi rezolvate prin preluarea în administrarea la CJ, voi face acest gest de a propune doamnei ministru Pană şi RNP preluarea în administrare a Parcului Naţional Munţii Rodnei. Dacă nu vor fi costuri foarte mari, voi face această propunere CJ să preluăm în administrare Parcul Munţii Rodnei pentru a închide cel puţin discuţia aia cu consiliul ştiinţific şi consiliul nu ştiu care care nu vrea să stea de vorbă cu nimeni. Eu nu pot să înţeleg: oricât ar fi de restrictivă o lege, Sit Natura 2000 sau orice altă lege, să lăsăm pădurea să se distrugă: zeci de mii de hectare atacate de ipide şi de alte lucruri şi să nu mergem să blocăm distrugerea ei pentru că nu ştiu cine ne încurcă, nu vrea domnul X. Lucrurile mi se par aberante. Din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă care există e cea legată de comunicare a administratorului, cu consiliul ştiinţific şi cu proprietarii de păduri. Toate cererile făcute de proprietarii de păduri, respectiv primarii, sunt cereri de bun simţ, adică lăsaţi-ne să facem ce facem de sute de ani: să mergem cu oile în păşunile alpine. E aberant ce se întâmplă în momentul de faţă fiindcă nimeni nu cere să distrugă pădurea. Dacă vedem că ea se usucă în fiecare an alte mii de hectare şi noi nu avem voie că nu ne lasă domnul profesor X sau nu ştiu cine e acolo şi care nu ştiu în ce măsură e informat cu ce se întâmplă acolo. E o problemă pe care am preluat-o încă de acum două săptămâni. Luni am discuţii cu specialiştii pe modelele unor documente care au început să fie făcute în ţară. În condiţiile în care vom vedea că putem sprijini administraţiile locale şi cetăţenii care au proprietăţi acolo, voi propune CJ să preluăm Parcul Naţional Munţii Rodnei”, a spus Emil Radu Moldovan.

Ulterior însă, CJ a renunţat să continue demersurile de preluare în administrarea sa a PNMR.