Pădurile din jurul Bistriței, luate la pas de iubitorii naturii ca să devină accesibile pentru cât mai mulți

În fiecare sfârșit de săptămână, iubitorii naturii iau la pas pădurile din jurul Bistriței și râul Bistrița Ardeleană în căutare de locuri frumoase și mai puțin cunoscute pe care să le aducă în atenția opiniei publice și a municipalității pentru includerea lor în așa-zisele ”arii naturale urbane”. Inițiativa îi aparține lui Cristian Țetcu, președintele Asociației Ruralis, care reușește să adune de la o ediție la alta a ”Haihui prin natura urbană” tot mai mulți oameni interesați.

”Am inițiat un proiect care își propune să promoveze ariile naturale urbane sau, mai bine zis, zonele din imediata vecinătate a municipiului Bistrița, zone semisălbatice le numim noi, foarte atractive, îmbietoare din punctul de vedere al turismului local, al mișcării în aer liber în ideea în care, în perspectivă de un an, vom veni cu o propunere către Consiliul Local Bistrița pentru a înfia aceste zone. Înfiatul acesta ni-l dorim în sensul în care aceste areale au nevoie, vrând-nevrând, de un pic de protecție, de conservare și de amenajare în așa fel încât bistrițenilor să le fie dragi și accesibile în același timp. Am luat în calcul Pădurea Codrișor, Pădurea Ghinzii, Pădurea Jelnei, poiana cu peri seculari de pe Dealul Cocoș și râul Bistrița Ardeleană, ca o axă care străbate municipiul dintr-o parte în alta, urmând ca, în perspectiva unui an sau doi ani, să ne mutăm pe malul drept al râului și să luăm pădurile de la Slătinița până la Schullerwald. Încercăm să formăm un inel în jurul municipiului cu poteci tematice în așa fel încât bistrițenii să știe că, dacă vor să iasă într-o zi, o pot face în condiții de siguranță și pe niște tronsoane care permit mersul cu bicicleta și plimbarea atât a unora mai îndrăzneți, cât și a unei familii cu copii”, ne-a spus Cristian Țetcu.

În plimbările de până acum, exploratorii de week-end au descoperit pe râul Bistrița Ardeleană ”niște locuri fantastice, cu niște cascade spectaculoase”. ”Pe râu avem zona La Trovanți unde sunt niște bolovani uriași în care apa a sculptat niște figurine extraordinar de frumoase. Din păcate, râul e permanent murdar și nu e atractiv, dar malurile sunt foarte frumoase, unde dacă s-ar pune niște bănci ar fi ideal pentru oamenii care locuiesc în preajma râului să se relaxeze un pic. În păduri, am găsit locuri de belvedere, cu o perspectivă asupra orașului, dar și a dealurilor din împrejurimi, dar și foarte multe zone atractive pentru activități, pentru alergat sau picnic, iar pășunea cu peri seculari e un unicat în zona noastră. Aici găsești nu doar peri, ci și peisaj silvopastoral, cu oi, câini și de toate. Sigur că ar trebui gestionate puțin, dar cu un minim efort ar putea fi făcute lucruri extraordinare”.

Potrivit lui Cristian Țetcu, asumarea de către municipalitate a acestor arii naturale ca ”zone urbane” nu ar presupune restricții. ”Vor fi doar demersuri de conservare sub forma împiedicării distrugerilor voite pe care le-ar putea face oamenii în afara legii, dar mai mult decât atâ, ar fi zone în care, dacă am aduce mai mulți bistrițeni, s-ar întâmpla mai puține lucruri rele, fiindcă acolo unde oamenii încep să umble, să se uite, să vadă, pot să tragă semnale mai des, iar zona aceasta de infracționalitate accidentală nu mai apare. Ne dorim ca bistrițenii să fie conștienți de ceea ce au, nu sub forma impunerii de restricții, ci de relaționale cu zona respectivă, în așa fel încât să fie adoptată, însușită”.

Inițiatorii proiectului se simt încurajați până acum în demersul lor. ”Există deschidere bună din partea municipalității. Sunt semnale bune din partea primarului, a viceprimarilor, dar și din partea unor șefi de compartimente care văd ca fiind necesar și oportun acest proiect și transmit mesaje pozitive către bistrițeni în acest sens. Pădurile și Bistrița Ardeleană sunt resurse de care nu putem face abstracție. Ar fi păcat ca administrația să nu transmită mesaje ca bistrițenii să prindă curaj și să înțeleagă că se pot bucura. Odată ce, prin HCL, această Natura la ușă ta va fi adoptată, ne propunem să fie un corp de rangeri călare, dar pot fi și pe jos, vor fi câteva dintre potecile pe care le-am descoperit vor fi marcate, pe unele vom dezvolta mici proiecte. Vom avea pe unele poteci cu rețete tradiționale, tipărite pe foi. dacă faci tot traseul te poți duce acasă cu 5 rețete din zona noastră. Ne-am mai gândit și la concursuri de biciclete și alergat, putem face și maratoane dacă ne propunem. Am mai vrea ca zona respectivă să fie o zonă cu poveste. Avem aici niște povești în cufărul de zestre pe care nu le-am scos încă și nici nu le-am transmis mai departe. Așa, Bistrița ar putea deveni din nou atractiv ca oraș și să nu propunem lucruri care au nevoie de finanțare foarte mare”.

Între timp, continuă munca de documentare în teren. Duminică, grupului i s-au alăturat și doi câini din rasa autohtonă Ciobănesc Românesc Carpatin care, în timp, ar putea să li se alăture celor care iau la pas pădurile orașului.

”Vrem să facem aceste plimbări inclusiv iarna. Dacă va fi o iarnă mai blândă, continuăm până în vară când vrem să predăm acest referat de evaluare științifică și propunere către CL de adoptare a acestor zone. Am vrea să determinăm cât mai mulți bistrițeni cu viziuni și păreri diferite să transmită mesaje. Tocmai de aceea promovăm chiar niște niște filmări cu părerea unora dintre participanți care ne spun ce au văzut și ce au simțit din aceste călătorii. Ne dorim ca cei care să ascultă să rezoneze, iar din 2 să facem 4 și tot așa”, a conchis Cristian Țetcu.