Lista miniștrilor propuși și programul de guvernare al Executivului condus de premierul desemnat Luca Niculescu au fost depuse joi seară la Parlament. Pe listă nu apare niciun ministru din județ.
Conducerea celor două Camere a fost convocată pentru stabilirea calendarului audierilor din comisiile de specialitate și a votului de învestire. Audierile miniștrilor propuși sunt programate luni, între orele 12:00 și 20:00, și marți, între orele 9:00 și 12:00.
Votul de învestire în plenul reunit al Parlamentului ar urma să aibă loc marți după-amiază, începând cu ora 14:00.
Documentul de guvernare, care cuprinde aproximativ 120 de pagini, stabilește obiective pentru următorii ani în domenii precum finanțele publice, economia, energia, sănătatea, educația, infrastructura, administrația și apărarea.
Prioritățile anunțate de premierul desemnat
Luca Niculescu a declarat, într-un mesaj publicat pe Facebook după depunerea documentelor, că noul Executiv va reuni reprezentanți ai PSD și specialiști fără apartenență politică.
Premierul desemnat a explicat că formula propusă urmărește să răspundă crizei politice și problemelor economice și sociale care necesită soluții rapide. Totodată, acesta le-a mulțumit reprezentanților PSD pentru participarea la guvernare, precum și parlamentarilor din PNL, UDMR și grupul minorităților naționale care și-au anunțat susținerea.
Printre urgențele indicate de Niculescu se numără rectificarea bugetară, adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului, sprijinirea persoanelor vulnerabile în sezonul rece, relansarea economiei și consolidarea securității naționale.
PSD primește 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale
Potrivit listei depuse la Parlament, PSD va avea 11 dintre cele 17 portofolii din cabinetul propus de Luca Niculescu. Printre nominalizările partidului se află Marian Neacșu, propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Florin Barbu la Agricultură, Alexandru Rogobete la Sănătate, Florin Manole la Muncă și Daniel Zamfir la Economie.
Lista PSD îi mai cuprinde pe Radu Marinescu la Justiție, Alexandru Stoica la Dezvoltare, Ștefan Ovidiu Popa la Transporturi, Natalia Intotero la Mediu, Mihai Ghigiu la Investiții și Proiecte Europene și Ștefan Radu Oprea la Apărare. Sorin Ionescu este propus pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar.
Executivul ar urma să includă și șase specialiști fără apartenență politică, potrivit prezentării din document: Alexandru Nazare la Finanțe, Dan Neculăescu la Externe, Sorin Costreie la Educație, Bogdan Dumitru la Comunicații și Inteligență Artificială, Ioana Ciocan la Cultură și Dumitru Chisăliță la Energie.
Bugetul, taxele și pensiile
În domeniul finanțelor publice, programul prevede adoptarea rectificării bugetare până la 30 noiembrie și elaborarea unui buget pentru 2026 care să mențină deficitul la cel mult 5,2% din PIB.
O altă măsură anunțată este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri începând cu 1 ianuarie 2027. Documentul menționează și indexarea prudentă a pensiilor din 2027, în limitele stabilite de strategia de reducere a deficitului bugetar.
Reforma impozitării proprietăților ar urma să se realizeze gradual, prin trecerea către evaluarea bazată pe valoarea de piață, până la finalizarea procesului de consolidare.
Pentru mediul de afaceri, Executivul propune un pachet legislativ care să reducă sarcinile administrative cu cel puțin 25% și termenele de autorizare cu minimum 30%, raportat la nivelul măsurat la începutul mandatului.
Programul prevede, de asemenea, menținerea programului Rabla până în 2030, exclusiv pentru autovehiculele produse în Uniunea Europeană. Guvernul își asumă că nu va vinde active profitabile ale statului, dar lasă deschisă posibilitatea listării unor participații minoritare.
Agricultură și energie: măsuri pentru reducerea riscurilor și a importurilor
În agricultură, autoritățile intenționează să operaționalizeze, din primăvara anului 2027, un mecanism de gestionare a riscului de secetă, elaborat de Ministerul Agriculturii împreună cu Banca Mondială.
Potrivit planului, fermierii înregistrați la APIA ar urma să beneficieze de o poliță minimă pe hectar, finanțată prin reținerea a 3% din plățile directe. Totodată, este propusă o nouă lege a arendei, bazată pe echilibrarea drepturilor arendașilor și arendatorilor și pe utilizarea contractelor multianuale.
În sectorul energetic, obiectivul este adăugarea a peste 5.000 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul anului 2027. Programul include și valorificarea gazelor din Marea Neagră, cu o producție estimată la aproximativ opt miliarde de metri cubi anual. Prin aceste investiții, Guvernul urmărește reducerea dependenței României de importurile de electricitate până la finalul anului 2028.
Sănătate: spitale noi și centre pentru marii arși
Programul de guvernare prevede finalizarea investițiilor în spitale și clădiri medicale noi finanțate prin Programul Sănătate. Printre proiectele menționate se numără spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova.
Executivul mai propune investiții în unități medicale finanțate din împrumuturi externe, alte surse sau prin parteneriate public-private. În colaborare cu Banca Mondială, autoritățile urmăresc punerea în funcțiune a centrelor pentru marii arși de la Timișoara, Târgu Mureș și București, acesta din urmă fiind destinat copiilor. De asemenea, este prevăzută demararea unui nou proiect pentru construirea unui centru destinat adulților cu arsuri grave în Capitală.
Salariul minim și salarizarea din sectorul public
În domeniul muncii și protecției sociale, programul propune un mecanism legal de actualizare a salariului minim la fiecare 12 luni, pe baza indicatorilor economici și a consultărilor dintre autorități, angajatori și sindicate. Măsura ar urma să asigure un calendar predictibil, în conformitate cu directiva europeană relevantă. Totodată, Guvernul își propune să adopte o nouă lege a salarizării în cursul anului viitor.
Infrastructură: autostrăzi, căi ferate și reorganizarea sectorului aeronautic
În transporturi, Executivul își propune să dea în exploatare aproximativ 185 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2026. Printre tronsoanele menționate se află secțiuni din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați.
Până în 2028, prin continuarea lucrărilor pe autostrăzile A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, rețeaua de drumuri de mare viteză ar urma să depășească 2.000 de kilometri. Programul prevede și demararea proiectelor de drum expres Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.
În ceea ce privește transportul feroviar, Guvernul vizează reabilitarea a 500 de kilometri de cale ferată, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de peste 100 km/h pe sectoarele respective. Gara de Nord din București ar urma să fie transformată într-un nod intermodal modern, printr-un proiect realizat în colaborare cu municipalitatea și cu participarea investițiilor private.
Pentru TAROM, programul prevede organizarea, în 2027, a unei proceduri transparente de atragere a unui investitor strategic, care ar putea prelua o participație de 20–49% sau chiar una majoritară. Documentul menționează menținerea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public atribuite competitiv.
Totodată, TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova ar urma să fie reunite într-un Grup Aeronautic Național, după un model similar celui aplicat în cazul ROMARM.
Administrație publică și digitalizare
Reforma administrației locale include posibilitatea comasării voluntare a 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Localitățile care aleg această variantă ar urma să primească, pentru o perioadă determinată, stimulente pentru investiții și garanții privind menținerea punctelor locale de servicii.
În paralel, Guvernul propune reguli unitare pentru selectarea, testarea, achiziția și utilizarea inteligenței artificiale în administrația publică, cu respectarea drepturilor fundamentale.
Programul include și extinderea serviciilor publice digitale. Permisul de conducere și alte documente ar urma să fie disponibile în format electronic, iar procedurile pentru acte de stare civilă, pașapoarte, evidența populației, înmatriculări și cazier ar trebui simplificate.
Obiectivul declarat este reducerea numărului de drumuri și documente necesare prin aplicarea principiului „o singură dată, un singur ghișeu, un singur cont digital”. Pentru persoanele care nu utilizează serviciile online, ghișeele fizice ar urma să rămână disponibile.
Executivul mai urmărește contribuția României la lansarea portofelului european pentru identitate digitală și emiterea cărților electronice de identitate pentru românii din străinătate, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Educație și cercetare: obiective până în 2030
În educație, programul prevede generalizarea programului ”Masă sănătoasă” în anul școlar 2029–2030 și adoptarea unui cadru legal pentru programul „Școală după școală”, cu activități între orele 8:00 și 17:00.
Măsurile urmăresc reducerea abandonului școlar și sprijinirea părinților care lucrează, în special a mamelor.
Guvernul propune ca, până în 2030, educația să beneficieze de o alocare echivalentă cu 15% din bugetul de stat. Pentru cercetare, obiectivul este atingerea unui nivel de finanțare de 1% din PIB în același an.
Mediu: reorganizarea Romsilva și controlul exploatării lemnului
În domeniul mediului, programul prevede reorganizarea Romsilva în 2027, pe baza principiilor guvernanței corporative.
De asemenea, sistemul SUMAL 3.0, destinat urmăririi și verificării trasabilității lemnului, ar urma să devină operațional până la sfârșitul anului în curs.
Justiție și apărare
Pentru sistemul judiciar, Guvernul propune o colaborare mai strânsă cu instituțiile din domeniu, între care Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Inspecția Judiciară, în vederea îmbunătățirii legislației și a eficientizării activității instanțelor.
Programul include accelerarea construirii unor noi penitenciare și pregătirea începerii lucrărilor la Cartierul Justiției în 2030.
În ceea ce privește apărarea, este menținut angajamentul ca investițiile și cheltuielile din acest domeniu să ajungă la 5% din PIB până în 2035. Din această sumă, 3,5% ar urma să fie alocate cheltuielilor de bază, iar 1,5% cheltuielilor conexe și investițiilor cu impact mai larg.
La Afaceri Interne, Executivul intenționează să creeze o structură centrală de comunicare strategică pentru combaterea ingerințelor informaționale externe. Aceasta ar urma să includă un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, fără atribuții de moderare a conținutului, precum și un mecanism de cooperare între instituții pentru gestionarea amenințărilor hibride.
Politica externă: NATO, Uniunea Europeană și Republica Moldova
Programul reafirmă orientarea pro-NATO și pro-Uniunea Europeană a politicii externe a României și acordă o atenție specială Republicii Moldova.
Pentru primul semestru al anului 2027, Guvernul propune elaborarea, împreună cu autoritățile de la Chișinău, a unui portofoliu comun de proiecte în domenii precum energia, transporturile, digitalizarea, administrația, educația și dezvoltarea locală.
România ar urma, de asemenea, să mobilizeze experți pentru sprijinirea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru consolidarea administrației publice de peste Prut.
Investiții în patrimoniul cultural
În domeniul culturii, programul prevede identificarea, împreună cu Institutul Național al Patrimoniului, a unor obiective aflate în pericol imediat și începerea intervențiilor de conservare și restaurare în 2027.
Adoptarea programului de guvernare și depunerea listei de miniștri reprezintă etape premergătoare votului de învestire. Planurile prezentate urmează să fie susținute în Parlament, iar punerea lor în aplicare va depinde de învestirea Executivului și de adoptarea măsurilor legislative și bugetare necesare.
Adaugă comentariu