Actualitate

Europarlamentare și referendum. Prezența la vot: 49,26% respectiv 41,98% în Bistrița-Năsăud

ACTUALIZARE Cele 313 de secţii de votare din Bistrița-Năsăud pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul pe justiţie au fost deschise, duminică 26 mai, între orele 7.00 și 21.00. La urne erau așteptați 262.386 de alegători înscriși în listele electorale permanente, dintre aceștia 245.713 fiind posesori de cărți de identitate.

Prezenţa la urne la referendumul pe justiţie a depăşit la nivel național, la ora 17.16, 30%, cvorumul minim necesar pentru validarea consultării populare. Este vorba despre prezenţa la secţiile de votare deschise în ţară. Pentru ca referendumul să fie validat este necesară însă îndeplinirea a două condiţii: să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot, iar opţiunile valabil exprimate să reprezinte cel puţin 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente.

Începând cu ora 15.00, prezența la vot în Bistrița-Năsăud a depășit media națională și la europarlamentare, și la referendum.

Prezență la vot alegeri europarlamentare 

Până la ora 8.00, în Bistrița-Năsăud au votat 2.633 de persoane (1%), până la ora 9.00 – 6.770 de alegători (2,58%), până la ora 10.00 – 14.231 persoane (5,42%), până la ora 11.00 – 22.328 persoane (8,51%), până la ora 12.00 – 32.156 de alegători (12,26%), până la ora 13.00 – 46.401 persoane (17,69%), până la ora 14.00 – 58.950 de alegători (22,47%), până la ora 15.00 – 70.560 de persoane (26,90%), până la ora 16.00 – 81.917 alegători (31,23%), până la ora 17.00 – 93.053 persoane (35,48%), până la ora 18.00 – 103.965 de alegători (39,64%), până la ora 19.00 – 113.666 de alegători (43,34%), până la ora 20.00 – 122.551 alegători (46,73%), până la ora 21.00 – 129.192 alegători (49,26%).

Prezență la vot referendum 

Până la ora 8.00, în Bistrița-Năsăud au votat 2.179 de persoane (0,83%), până la ora 9.00 – 5.522 de alegători (2,10%), până la ora 10.00 – 11.492 persoane (4,38%), până la ora 11.00 – 18.355 persoane (6,99%), până la ora 12.00 – 26.735 de alegători (10,19%), până la ora 13.00 – 38.670 persoane (14,74%), până la ora 14.00 – 49.320 de alegători (18,80%), până la ora 15.00 – 59.251 de persoane (22,59%), până la ora 16.00 – 68.998 de alegători (26,30%), până la ora 17.00 – 78.546 persoane (29,95%), până la ora 18.00 – 88.000 de alegători (33,55%), până la ora 19.00 – 96.424 alegători (36,76%), până la ora 20.00 – 104.218 alegători (39,73%), până la ora 21.00 – 110.116 alegători (41,98%).

Prezență la vot la nivel național

Până la ora 8.00: 1,33% la alegerile europarlamentare, 1,09% la referendum. Până la ora 9.00: 3,23% la europarlamentare, 2,70% la referendum. Până la ora 10.00: 6,44% la europarlamentare, 5,19% la referendum. Până la ora 11.00: 10,79% la europarlamentare, 8,84% la referendum. Până la ora 12.00: 15,06% la europarlamentare, 12,42% la referendum. Până la ora 13.00: 19,90% la europarlamentare, 16,02% la referendum. Până la ora 14.00: 23,85% la europarlamentare, 19,83% la referendum. Până la ora 15.00: 27,57% la europarlamentare, 22,88% la referendum. Până la ora 16.00: 31,12% la europarlamentare, 26,01% la referendum. Până la ora 17.00: 35,01% la europarlamentare, 29,11% la referendum. Până la ora 18.00: 39,01% la europarlamentare, 32,49% la referendum. Până la ora 19.00: 42,87% la europarlamentare, 35,86% la referendum. Până la ora 20.00: 46,40% la europarlamentare, 38,96% la referendum. Până la ora 21.00: 48,95% la europarlamentare, 41,23% la referendum.

***

CLICK PENTRU PREZENȚA LA VOT ÎN TIMP REAL

Secția de votare la care sunteți arondați poate fi găsită AICI, iar prezența la vot AICI. 

La alegerile europarlamentare, candidează 13 partide şi alianţe şi 3 candidaţi independenţi, urmând să fie aleşi 33 de europarlamentari. Cel de-al 33-lea îşi va prelua mandatul după ce Brexitul va produce efecte juridice.

Conform legii, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp: 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea ”VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

Alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară.

Alegeri europarlamentare

23 de partide și 7 independenți și-au depus candidaturile pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. Potrivit deciziilor BEC, au rămas definitive candidaturile depuse de 13 partide şi 3 persoane fizice.

Pe liste sunt și reprezentanți ai organizațiilor din Bistrița-Năsăud: deputatul PSD Doina Pană pe locul 15, secretarul de stat în ministerul Agriculturii Sorin Roșu Mareș (ALDE) pe locul 16, secretarul general al PMP BN Silvia Galben pe locul 14, președintele UDMR BN Decsei Atilla pe locul 21, deputatul USR Cristina Iurișniți pe locul 39.

Buletinul de vot:

Referendum național

Președintele României Klaus Iohannis a inițiat un referendum național prin care cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente.

Buletinul de vot nr. 1:

Buletinul de vot nr. 2:

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai, ora 22.00 – 27 mai, ora 7.00, când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.

NUMĂRUL ALEGĂTORILOR

În cazul alegerilor pentru Parlamentul European, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este de 18.267.618 persoane, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale speciale (LES) este 114 persoane, iar numărul total de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate cu drept de vot la acest scrutin este de 700.768 de persoane.

Pentru referendumul naţional, numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente (LEP) este 18.267.997 de persoane. Pe lângă aceştia, în Registrul Electoral mai figurează 700.843 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care au drept de vot la acest scrutin.

DOCUMENTE NECESARE VOTULUI

Pentru cetăţenii care doresc să voteze, dar nu au carte de identitate valabilă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, cu sediul în Bucureşti, şi serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor din Capitală şi din judeţe sunt deschise şi astăzi.

Alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine. Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie.

CINE POATE VOTA

Pot vota cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, au drept de vot şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanţii României în Parlamentul European. Aceştia nu vor putea vota la referendumul naţional şi nu vor putea fi înscrişi în listele electorale suplimentare întocmite pentru referendum. Conform AEP, în listele electorale speciale s-au înscris 114 cetăţeni comunitari care şi-au exprimat dorinţa de a vota pentru reprezentanţii din România în Parlamentul European.

Alegătorul român înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene poate să voteze la referendumul naţional fără să dea o declaraţie în acest sens.

Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Pentru asigurarea corectitudinii alegerilor se va utiliza Sistemul de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului multiplu (SIMPV).

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem. Operatorul de calculator va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul la vot.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana respectivă nu a împlinit vârsta de 18 ani până la data de 26 mai a.c. inclusiv;
b) persoanei respective i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) persoana respectivă este arondată la altă secţie de votare;
d) persoana respectivă este omisă din lista electorală permanentă;
e) persoana respectivă figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
f) persoana respectivă se regăseşte în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;
g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:

a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot şi alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează în Sistemul informatic că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum şi sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, şi după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuţi la  art. 13 din Legea nr. 33/2007, să îşi exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT“.

Dacă aplicaţia SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului de vot sau nu indică necesitatea îndrumării alegătorului către o altă secţie de votare, operatorul va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul dintre aceste scrutine.

Operatorul va înregistra în SIMPV opţiunea alegătorului, aşa cum a fost comunicată de către acesta şi o va comunica preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, pentru ca alegătorul să primească buletinele de vot în funcţie de opţiunile exprimate.

PROCEDURA DE VOT

Alegătorul român care îşi exprimă dorinţa de a vota la alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi la referendumul naţional va primi trei buletine de vot: buletinul de vot pentru alegeri şi buletinele de vot aferente celor două întrebări din cadrul referendumului naţional, după ce a semnat în ambele liste electorale.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat.

Alegătorul care doreşte să-şi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre întrebări.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se înmânează alegătorilor împreună cu buletinele de vot, după ce aceştia au semnat în listele electorale corespunzătoare şi se recuperează de la alegători după ce au introdus buletinele de vot în urnele de vot. Vor exista urne de vot distincte pentru fiecare scrutin în parte.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în localul secţiei de votare pot să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă în preziua alegerilor, între orele 18.00 şi 20.00, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Solicitări privind votarea prin intermediul urnei speciale pot face şi alegătorii care sunt reţinuţi, deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu li s-a interzis exercitarea drepturilor.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat, vineri, că, din totalul de 20.403 deţinuţi care se află în penitenciare, 17.960 au drept de vot. Dintre aceştia, 15.652 şi-au exprimat intenţia de a vota la alegerile pentru Parlamentul European şi 15.271 la referendum.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m. Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

În ziua votării, între orele 7.00 – 21.00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

NUMĂRAREA VOTURILOR ŞI ATRIBUIREA MANDATELOR

Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel naţional. (2) Candidaţilor independenţi li se pot atribui mandate dacă au obţinut, fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul total de voturi valabil exprimate şi numărul de mandate de parlamentari europeni ce revin României.

Atribuirea mandatelor de parlamentar european se face de către Biroul Electoral Central, după cum urmează: a) în prima etapă, Biroul Electoral Central calculează pragul electoral şi coeficientul electoral naţional şi stabileşte, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate, lista partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţilor independenţi cărora li se pot repartiza mandate; b) în etapa a doua, se repartizează mandatele la nivelul circumscripţiei naţionale pentru listele selectateprin metoda d’Hondt. Metoda d’Hondt constă în împărţirea voturilor valabil exprimate pentru fiecare listă şi candidat independent, până la numărul total de mandate de repartizat, şi ierarhizarea acestor câturi în ordine descrescătoare. Numărul de mandate repartizate fiecărei liste în parte corespunde cu numărul total de câturi aferente fiecărei liste cuprinse în şirul ordonat, până la repartizarea tuturor mandatelor; c) candidatului independent căruia i-ar reveni cel puţin un mandat i se repartizează un singur mandat, indiferent de câte mandate au rezultat din calcul.

Biroul Electoral Central înmânează candidaţilor aleşi un certificat constatator al alegerii.

Candidaţii înscrişi în liste, care nu au fost aleşi, rămân pe listele respective în ordinea în care au fost înscrişi. (2) În caz de vacanţă a mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii cu calitatea de parlamentar european sau a decesului, mandatele pentru locurile vacante sunt atribuite următorilor pe listele de candidaţi, în ordinea în care au fost înscrişi pe aceste liste, dacă până la data validării pentru ocuparea locurilor vacante partidele sau formaţiunile politice pe listele cărora au candidat confirmă, în scris, că aparţin acestora. (3) Vacantarea mandatelor membrilor din România în Parlamentul European, survenită ca urmare a unei înţelegeri prealabile privind demisia sau renunţarea la această funcţie, este considerată nulă. Înţelegerea prealabilă privind renunţarea la funcţia de membru din România în Parlamentul European nu poate constitui motiv de vacanţă a funcţiei.

VOTUL LA REFERENDUMUL PE JUSTIŢIE

La referendum, românii sunt chemaţi de preşedinte să răspundă cu „Da” sau „Nu” la următoarele întrebări:

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Pentru a fi validat, la referendum trebuie să voteze cel puţin 30% din românii cu drept de vot. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării. Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Peste 50.000 de angajaţi ai MAI asigură ordinea şi liniştea publică, protecţia secţiilor de votare în afara acestora, precum şi cercetarea incidentelor electorale. De asemenea, angajaţii MAI vor asigura securitatea transportului dosarelor întocmite de birourile electorale din ţară către Biroul Electoral Central.

Sursa: News.ro

27 comentarii

  • Acum 10 ani, cineva ma certat ca nu m am dus vezi doamne la vot, si i am zis ca ma duceam in zadar si ca peste 10 ani va fi la fel in tara si ca nu se va schimba nimic. Am avut dreptate sau nu? peste 10 ani va fi la fel, sau chiar mai rau cu dominatia rusa si ungureasca peste noi! La vot mergi doar daca in tara este bine, niciodata daca este rau, caci altfel mergi in zadar…

    • Și cum vrei sa fie bine daca nu mergi la vot? Ai o logică strâmbă rău.
      Tocmai că sa se schimbe lucrurile și să fie cum ne dorim trebuie să mergem toți sa votam, fiecare cum consideră.
      Nu votezi, potentezi votul celor care îl exercită și nu ai dreptul să te plângi că nu se schimba nimic și ne conduc niste incapabili , hoți și nemernici.
      Și dacă îți pasă că se fura in țara asta votezi și la referendum.

  • Bună dimineața! Nea Ion a fost la vot și a votat doar pt Parlamentul European.Dragule iresponsabil este optiunea ta pe care nu o împărtășesc,dar o respect,tot așa cum vreau sa-mi fie înteleasă si optiunea mea de a nu vota referednumul.Fără nici un fel de ,, periuta” cred ca sunteti singurul ziar din România (din judet 100%) care informează corect si echidistant fiecare eveniment si nu este doar PĂREREA MEA!
    O zi minunată tuturor!

    • Dragă Ioane, mai ai timp până la ora 21 ca să te răzgândești și să votezi și la referendum. Eu te știam un elev silitor. Să-ți dea Dumnezeu gândul cel bun. Doamne, ajută! Zaharia Herdelea

    • Cu siguranță ai fost și la beserică unde popa ți-a zis să-ți bagi … în a opta poruncă . Nea Ioane .

    • Draga domnule invatator,cu sfiala si reverenta va amintesc ca la ora cu sfaturi bune ne-ati invatat ca nu-i bine sa fim nehotarati,iar daca am luat o decizie sa nu ne sucim si grabnic sa o ducem la indeplinire,iar la ora de religie ne-ati povatuit sa nu mergem pe drum cu cel pacatos si faradelegiut ca bai mare va fi.Eu cu voaia dumneavoastra incerc sa tin calea dreapta si sa ma leapad atat de DRACnea cat duhul cel necurat care lucreaza prin Werner si Unsii Satanei Rai (USR).
      PAREREA MEA!

    • Dragă Ioane, este alegerea ta și ți-o respect deși nu-s întru totul de acord cu ea. Eu am votat și la referendum deoarece cred că așa-i mai bine pentru România și pentru Bistrița noastră dragă. Numai bine, al tău fost învățător și actual prieten, Zaharia Herdelea.

  • Din pacate cei 30 de ani de ”democratie”ne-au dovedit ca cel mai bun partid din ultimii 100 de ani a fost si va ramane mult timp de acum in colo Partidul Comunist, si acum argumente:
    -industria cea mai puternica din Europa de Est
    -agricultura cea mai productiva din toata istoria romaniei
    -si binenteles celebra lozinca:”Nici paine fara munca,nici munca fara paine”
    Politicienii din ultimi 30 de ani care culmea sunt tot aceeasi schimbandu-se intre ei din 4 in 4 ani au vandut tot, stia ce stia saracul Ceausescu cand inainte de-a fi executat ne spunea de ”agenturili straine” mare patriot, a fost executat cantand ”Internationala” cat adevar in versurile acestui cantec din care o sa va aduc aminte doar strofa a doua.

    Sculaţi, nu-i nici o mîntuire
    În regi, ciocoi sau dumnezei!
    Unire, muncitori, unire,
    Şi lumea va scăpa de ei!
    Prea mult ne-au despuiat tîlharii
    Ce-n lume, lux, desfrîu se scald:
    Să ne unim toţi proletarii,
    Să batem fierul cît e cald!

    Mai merita sa merg la vot?

    • Proletarilor, se poate rezolva. Mergi mai la est, chiar în Coreea de Nord și te bucuri de binefacerile comunismului.
      Rămâne un semn de întrebare, de ce românii care au plecat din tara au ales vestul?
      Daca poporul îi validează pe actualii conducători avem „șansa” să ieșim din Europa. Nu avem noi nevoie de subvenții in agricultură și alte domenii, noi suntem suveranisti , nu-i așa?
      E democrație încă, cum votează poporul așa va fi.

  • Nu ati invatat nimic din 30 de ani de democratie. Si cu educatie dumneavoastra, nici de acum incolo nu veti invata nimic.
    Esenta democratiei este optiunea de a alege si de a iti exprima opinia, de a contribui la educatie, administratie, vista sociala. Iar aceste lucruri se infatuiesc prin vot.

    Cei care nu intelegem acest lucru sunt aidoma parintelui care isi lasa copilul in voia sortii, fara sa ia nicio decizie in ceea ce il priveste, lasand doar societatea si destinul sa se ocupe de el. Si, din pacate, sunt chiar multi parinti in zilele noastre care doar atat fac. Si, posibil sunt cei care au opinii de genul celor anterioare, pe care nu ii intereseaza decata de propria persoana.

    De altfel, se observa din comentariile anterioare ca trecerea anilor nu a schimbat mentalitatea romanului…egoist, lipsit de coeziune sociala, incapabil sa decida pentru el ci doar sa fie condus de altul, lenes si cu mana intinsa. Mult castig fara munca.

    Pai asa este si la alegeri, este o miza, un rezultat, pe care il asteptam toti.
    Dar multi nu facem nicem pentru acest rezultat.

    Mai ara natiunea aceasat vreo speranta, cu asa cetateni?
    Daca da, haideti sa facem ceva…..

    • ma implic, deci exist, esti naiv pana la Dumnezeu. du te omule si te culca sau traiesteti viata, coeziune sociala…. :))))) poi daca nu au facut nimic pentru cetateti de ce ar merita ca noi sa existam pentru ei doar la vot?

  • Împărțind procentul prezenței la referendum la cel al prezenței la europarlamentare și scăzând rezultatul din întreg obținem în timp real procentul cumulat al opțiunilor pentru PSD și ALDE. De la începutul votării acesta nu a trecut de 21%.

  • Ciuma Roșie e la posturi. Prin mesajele postate vor să influențeze oamenii sa nu meargă la vot sa să nu voteze la referendum. Surpriza va fi însă mare pentru penalii care sunt în parlament și guvern. Românii s-au deșteptat.

  • Motto:
    „Bistriță supusă, mergi la vot, contează!”
    (Imnul Pârtiei Cocoș)

    Dacă nu votezi astăzi, mâine va fi prea târziu si s-ar putea să-ți pară rău .

    • Pârtia Cocoș are imn? Ce chestie! Eu credeam că Bistrița e oraș mort.

  • În țările nordice prezența la vot depășește 80% . La noi indivizi precum Tăriceanu și Dragnea îndeamnă la boicot . Au murit 1100 de oameni în 1989 pentru acest drept . Vin 2 infractori acuma și boicotează . Asta e țara în care trăim . Păcat .

  • Domnului care se autointituleaza IDIOT!
    Nu e de mirare modul in care te autoapreciezi!
    Nu pentru ei votezi, ci pentru tine, pentru noi, pentru copiii nostri, pentru viitor.
    Daca gandesti altefel, atunci este ceea ce te crezi.

  • Organizarea a fost în aşa fel făcută ca să ofere avantaje maxim PSD.
    Secțiile din diasporă , prost servite de la număr, amplasare, personal, ba chiar cantitea de buletine de vot distribuite.
    Un medic a raportat că pe liste au fost trecuți morți, dispăruți şi persoane fără capacitatea mentală.
    Comunicațional, conturile unor instituții publice presupus a fii neutre , au fost utilizate pentru a încurja electoratul să voteze spre PSD.
    De fapt PSD-ul crede că dacă va trimite parlamentarii săi va controla la Bruxelles imaginea țării în exterior.
    Eu tot o repet , trebuie să-şi schimbe politicile interne şi transformarea treptată .
    Singurul pas care a fost făcut pentru a evita activarea art 7 a fost repatrierea lui Mazăre…după ani şi ani de inacțiune.
    Era evident că autoritățile şi oficialii români tărăgănau.
    Oricum e mult prea complicat pentru că şi PNL-ul a fost implicat în combinații.
    Vezi Ramona Mănescu şi entitățile din spatele ei.
    Iar USR Plus nu au reuşit să-şi creeze un brand politic pozitiv pe alte domenii de cât anticorupția. Nu e suficient.

  • Mobilizarea cetățenilor la vot, o mare surpriză pentru „analiștii” politici obedienți.
    Urbanul mare participare masivă, cu peste 1 milion de voturi peste rural. Județe cu prezență mai bună la vot: Cluj, Sibiu, Brașov, Municipiul București, Timiș!
    Prezența la vot la Referendum a depășit 29%, va ajunge la cca 35%!
    Cu toate piedicile puse de către autorități (secții de vot puține, buletine de vot puține, etc.), Diaspora s-a prezentat masiv la vot și va fi nevoie să prelungească programul de votare.
    26 mai 2019, zi istorică pentru România!

  • Cine va plăti, de va plăti, pentru bătaia de joc aplicată votanților români aflați în străinătate, cetățeni europeni ai anului 2019?
    Întreb pentru un strâmb, sinistru bolșevico-mafiot.

    • Balane noi mergem la buda sa ne cacam nu sa stam in el! Asa ca bolboroseste linistit!

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.