Stânean, CEO TeraPlast: Prea multă vreme s-au încurajat exclusiv companiile străine prin scheme de ajutor de stat

Producătorul de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa s-a poziţionat pe primul loc în clasamentul celor mai performante acţiuni de la înce­putul anului şi până la închiderea din 30 septembrie 2020, cu un randament de 85%, care ţine cont şi de majorarea de capital de la jumătatea lunii august.

Practic la 1.000 de lei investiţi la începutul anului la TeraPlast, un investitor ar fi avut un portofoliu de 1.850 de lei pe acest emitent. Dacă alegea să-şi marche­ze deţinerea, adică să vândă acţiunile, el marca un profit de 850 lei.

Evoluţia companiei în 2020 a fost susţinută pe de o parte de rezultatele financiare se­mestriale, reflectate printr-o dublare a pro­fitului net la aproape 30 milioane de lei şi o majorare cu 17% a veniturilor la 487 milioane de lei, dar şi de tranzacţia de vânzare a diviziei de oţel.

Pe 28 august com­pania a anunţat că vrea să-şi recom­pen­seze investitorii cu dividende tri­mestriale, decizia ur­mând a fi luată în cadrul unei AGA.

De altfel analiştii societăţii de bro­keraj Wood & Company scriau într-un raport publicat pe 23 septembrie 2020 că TeraPlast este acum „fără greutăţi“, odată cu vânzarea acestei divizii de oţel, „mai puternică şi cu mult cash în buzunare“. Aceştia au ridicat şi preţul ţintă pen­tru următoarele 12 luni la 0,462 lei pe acţiune, în creştere cu 22% faţă de cel de la momentul publicării, scrie Ziarul Financiar.

Invitat într-o emisiune la ZF Live, CEO TeraPlast, Alexandru Stânean a vorbit despre toate acestea, dar și despre planurile de viitor ale companiei.

”În mod paradoxal, să zicem, 2020 este cel mai bun an din multe puncte de vedere pentru Grupul TeraPlast. În primul rând, business-ul funcționează foarte bine. Înregistrăm atât volume de vânzare, cât și profitabilități record. Pe de altă parte, am reușit să finalizăm și o tranzacție prin care divizia de produse de oțel a grupului a fost vândută către liderul mondial în domeniu. Toate aceste arată că, în pofida contextului mai puțin fericit din punct de vedere epidemiologic, cel puțin piața construcțiilor funcționează foarte bine. Având în vedere că vom vinde practic jumătate din business-ul grupului este normal să ne gândim la viitor, la cum creștem partea de mase plastice care rămâne în continuare în grupul TeraPlast și acesta este motivul pentru care pregătim planurile de investiții pe care le-am anunțat”, a spus Alexandru Stânean, CEO TeraPlast, la emisiunea ZF Live.

Întrebat de ce se s-a ajuns la concluzia că trebuie vândute TeraSteel România, TeraSteel Serbia și Wetterbest, el a răspuns: ”Pe de o parte cele trei business-uri au ajuns la maturitate, capacitățile de producție pe care le avem în fabrica din Serbia și în cea din România sunt aproape pline. Avem și la Wetterbest, începând din anul acesta, o fabrică absolut nouă, chiar mai modernă ca a oricărui alt jucător european în domeniu și strategic vorbind, ca să mai creștem pe zona de oțel, era nevoie de investiții semnificative. Aveam pregătite proiecte în acest sens, dar oportunitatea de a vinde pe un preț foarte bun partea de Steel a fost argumentul hotărâtor pentru ca business-ul să poată continua în afara grupului, iar TeraPlast să se concentreze pe mase plastice”.

Potrivit acestuia, datele macroeconomice, conform rapoartelor INS, arată că doar 54% din populația României este conectată la canalizare în condițiile în care, prin tratatul de adeverare la UE, România s-a angajat ca, de la sfârșitul lui 2015, să aibă un grad de conectare de 80% și doar 70% din populație e conectată la rețeaua de apă și 35% la rețele de gaz, iar în ce privește rețeaua de irigații, lucrurile stau și mai prost, ceea ce înseamnă că există mult potențil pe această piață.

”Noi am făcut un calcul în baza a ceea ce s-a făcut în ultimii 10 ani. Mai avem nevoie de 16 ani ca să finalizăm lucrările de canalizare, 12 ani ca să finalizăm lucrările la rețele de apă, iar dacă lucrăm în ritmul de acum, încă 80 de ani va trebui să lucrăm pentru rețele de gaz. Este un potențial enorm pe zona aceasta. Este foarte mult de lucru aici. Avem încredere că vor fi alocate și fondurile pentru aceste lucrări. Pe POS Infrastructura Mare, din 10,7 miliarde de euro alocați s-au decontat sub 4 miliarde de euro. Practic ar trebui să vedem în următorii 2 ani lucrări de cel puțin 6 miliarde de euro, o parte din aceștia fiind pe partea de infrastructură de apă și canal. Pe drafturile de program pe care le-am văzut pe site-ul SGG, pe viitorul program Programul Național de Relansare și Reziliență (PNRR) – care ar trebui să se întâmple în următorii 3 ani – sunt alocați 5 miliarde de euro pe lucrări de infrastructură apă și canal și mai ales pe zona de lucrări de irigații. Toate acestea ne fac să fim foarte optimiști de perspectivele pe care le are piața din România și să avem mare încredere să investim. Și anul acesta, limita creșterii grupului TeraPlast din punctul de vedere al cifrei de afaceri și profitabilității au fost capacitățile de producție. Cerere în piață există, se investește mult și avem nevoie de capacități suplimentare de producție pentru că altfel o să ajungem să importăm țeavă”, a spus Alexandru Stânean.

Potrivit CEO TeraPlast, în România nu sunt probleme cu execuția lucrărilor, ci acesteaau legătură cu alocarea de fonduri și licitațiile pentru lucrări.

”De pe POIM s-au semnat lucrări semnificative în ultimii trei ani, dar programul acesta se putea accesa încă de acum șase ani. Nu înțeleg de ce a durat 4 ani să ajungem să semnăm contracte. În anii 2016, 2017 grupul TeraPlast a trecut printr-o perioadă nefavorabilă pentru că, deși știam că există acești bani disponibili și ne bazam pe ei ca să susținem cererea în piață, banii nu au fost cheltuiți. Nu înțeleg de ce nu îi cheltuim pentru că programul susține 85% din investiție, iar companiile de apă și statul au de pus doar 15% din valoarea lucrărilor respective. Nu pot să înțeleg de ce se semnează atât de greu”, a spus Stânean.

În ce privește cei 80 de miliarde de euro prevăzuți în PNRR, el a precizat că graficul de cheltuire a banilor este mult mai strâns decât ceea ce a fost pentru POIM, cei mai mulți bani urmând a fi cheltuiți în 2021 și 2022: ”Ține de abilitatea Guvernului de a stabili mecanisme mult mai fluide de accesa banii aceștia, de a nu îngropa în birocrație proiecte de apă, canal, gaz, irigații”.

Compania pregăteşte investiţii ample, de peste 20 de milioane de euro. Pentru realizarea acestora, TeraPlast intenţionează să depună proiecte pentru ajutor de stat în cadrul Schemei de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Din valoarea totală a investiţiilor, circa 52% reprezintă contribuţie proprie.

”Dorim să intrăm pe piața de mase plastice biodegradabile pentru că noi tot timpul încercăm să fim cu un pas înainte față de ceea ce se întâmplă pe piață, să creăm sustenabilitate pentru business-ul nostru pe termen mediu și lung. Exact așa cum am fost primii – și deocamdată suntem singurii din România – care încorporăm materialul reciclat în țevile pentru canalizare. La Bistrița avem o capacitate de reciclat în top 10 din Europa. Exact așa dorim să anticipăm tendințele în masele plastice și să intrăm încă de la început pe zona de plastice biodegradabile. În afară de asta, vor mai fi și alte surprize, dar sper ca, în cel mai scurt timp, să putem anunța toate proiectele pe care le începem în următorii doi ani”, a adăugat el.

În ce privește posibilele investiții în afara României, Stânean a spus că grupul caută în zona de achiziții orice oportunitate care face sens atât în România, cât și în străinătate: ”Încă având fabrica din Serbia suntem mai confortabili acolo decât în altă parte. Preferăm partea de vest a Europei, dar, până la urmă, oriunde apar oportuinități le studiem și, dacă fac sens, le vom valorifica”.

În ce privește ajutoarele de stat cerute de TeraPlast, Stânean a spus că atunci când companie autohtonă ”are curajul de a investi peste 20 de milioane de euro pentru a-și crește capacitățile de producție, pentru a contribui în domeniul în care este activă la reducerea importurilor și a dependenței României de tot ceea ce înseamnă marfă importantă, de a reduce balanța de plăți, este un lucru care ar trebui încurajat de autorități”.

”Prea multă vreme s-au încurajat exclusiv companiile străine prin schemele de ajutor de stat. Eu am încredere că vor fi încurajate și companiile românești care, în această perioadă – care nu este cea mai fastă pe marea majoritate a piețelor – sunt dispuse să investească. Piața de construcții e privilegiată în perioada de criză, dar este și o nevoie foarte mare de produse pentru construcții în special pentru zona de instalații și, dacă nu sunt sprijinte companiile românești – la ce necesar are România, o să ajungem să ajungem să fim importatori de țeavă, ceea ce înseamnă că vom plăti 20% în plus pentru că se transportă aer. Sunt grupe de produse conexe cu țeava pe care dorim să începem să le fabricăm și la care ponderea importurilor pe piața din România este de 90%. Modelul nostru de business presupune să investim în produse care substituie importurile pe de-o parte, produse exportabiule pe care să le putem vinde pe toate piețele pe de altă parte și care să încorporeze ultima tehnologie disponibilă la ora aceasta pe piață. Toate fabricile pe care le construim – și revin la Wetterbest – sunt cel puțin egale cu cele din Europa de vest ca să nu spun că, fiind cumpărată tehnologia mai recent, sunt chiar peste ceea ce are Europa de vest. Asta ne dorim să facem și cu planurile de investiții anunțate”, a mai spus el.

Întrucât în anii 2021 și 2022 trebuie închise programele pe POS Infrastructura Mare și vor fi cheltuiți 6 miliarde de euro, CEO TeraPlast crede că perspectivele de piață sunt bune. ”

”Noi suntem optimiști în privința evoluația pieței pe acești doi. Apoi sperăm să intre PNRR care să facă ca următorii ani să fie buni pentru business-urile grupului TeraPlast”, a conchis el la ZF Live, emisiune pe care o puteți urmări AICI.