Augustin Zegrean, un nou mandat de preşedinte al Curţii Constituţionale

Noii judecători ai Curţii Constituţionale, Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Valer Dorneanu, numiţi pentru un mandat de nouă ani, au participat la prima şedinţă.

Augustin Zegrean a declarat că a fost ales cu „majoritate suficientă” în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un nou mandat de trei ani.

”Eu cred că mandatul va fi la fel ca şi celălalt. Eu cred că ne-am fãcut datoria constituţională, am făcut ce trebuie să facă CCR, adică a fi garant al supremaţiei Constituţiei, să respectăm Constituţia, să respectăm legea, să-i obligăm şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru. Cred că pe viitor acelaşi lucru va trebui să-l facem”, a afirmat Zegrean după reuniunea Plenului CCR în care a fost reales la conducerea instituţiei.

El a adăugat că noii colegi care au fost învestiţi sunt oameni redutabili. ”Este domnul Dorneanu care a îndeplinit diverse funcţii mari în stat. A fost inclusiv preşedintele Camerei Deputaţilor. Este doctor în drept, este profesor universitar, este un scriitor în domeniul dreptului. De asemenea, doamna judecător Pivniceru are două doctorate în drept, este profesor de drept, a fost ministru al Justiţiei. Domnul Morar, ce să mai spun, a fost şapte ani în vizorul dvs. şi nu numai al dvs., al tuturor. Este un profesionist al dreptului. Cred că este un câştig pentru Curte venirea acestor trei judecători. Nu spun că nu este mai importantă componenţa de acum decât cei care au plecat. Erau şi ei buni şi chiar şi-au dovedit această calitate, dar nu va fi mai jos Curtea decât a fost până acum, va fi în schimb mai tânără. În vechea componenţă aveam peste 600 de ani toţi la un loc, acum avem numai 520”, a spus el.

Despre declaraţiile şefului statului legate de revizuirea Constituţiei şi dacă vor cântări în deciziile pe care CCR le va lua, preşedintele Curţii a subliniat că judecătorii nu se orientează după declaraţii. ”Noi nu ne orientăm după declaraţii. Noi ne orientăm după ştiinţă, după Constituţie, după lege, după alte Constituţii. Preşedintele poate să sesizeze Curtea Constituţională că are acest drept şi, în funcţie de asta, noi vom reacţiona”, a susţinut şeful CCR.

Întrebat cum va proceda pe viitor pentru ca CCR să scape de acuzaţiile formulate până acum în urma deciziilor privind disputele politice care nu au convenit unora sau altora, Augustin Zegrean a răspuns: ”Aş spune că pe viitor aş vrea să nu convină celorlalţi. Să se schimbe cei care le convin cu cei care nu le convin. Nu avem cum să facem să convină tuturor. Toate Curţile din Europa au aceeaşi soartă. Toţi sunt lăudaţi de o parte, sunt criticaţi de altă parte, inclusiv Curtea Germaniei care este oarecum cea mai veche şi cea mai importantă a Europei. Şi ei ne-au spus că sunt în aceeaşi situaţie”.

Potrivit articolul 5 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, CC se compune din nouă judecători numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. De asemenea, acelaşi articol prevede că CC se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.

Printr-un decret din 18 aprilie 2007, Traian Băsescu l-a numit judecător al Curţii Constituţionale pe Augustin Zegrean, care şi-a intrat în funcţie în 13 iulie 2007, mandatul său expirând în 2016.

Zegrean a fost desemnat pe 17 iunie 2010 în funcţia de conducere a instituţiei, pentru trei ani. Potrivit Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.

Augustin Zegrean (59 de ani) este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980). Între 1980 şi 1988 a fost consilier juridic, după care a fost avocat în Baroul Bistriţa-Năsăud, specializat în drept civil şi comercial. Între 1990 şi 1992, Zegrean a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei. În 2004, a fost ales deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Surse: Agerpres, Mediafax