Cronica nuanţată a zilei de vineri. Versiunea mea

Mi-e greu să analizez detaşat ziua de vineri ca om care am fost atât la sediul PDL, cât şi la mitingul USL, respectiv am mai colindat birourile prefectului şi preşedintelui CJ. Le e mai uşor celor care se uită din afară, credeţi-mă pe cuvânt. Atunci când te afli în interior, poţi să cazi în diverse capcane emoţionale. Voi încerca totuşi să fiu cât mai detaşată când vă povestesc filmul evenimentelor de vineri.

Ora 11.00. Conferinţă de presă la PDL. Se deschide uşa şi vin, hotărâţi, Liviu Rusu cu ditamai teancul de hârtii, zâmbitor, Luca Iancu, cu ochelari sofisticaţi pe nas ca să înţelegem că situaţia e una cât se poate de gravă şi de importantă, Andrei Moldovan cam obosit, precum un critic literar care a citit cinci cărţi proaste şi are termen limită să predea recenziile, şi Emil Micle pe post de „sunt şi eu aici”.

Cu ai săi ochelari „de birou” la purtător, Liviu Rusu începe prin a-şi cere iertare că timp de aproape patru ani nu a ţinut nicio conferinţă de presă în care să discute deschis şi direct despre măreţele lucruri pe care le face. Slavă Domnului, discursul despre „toţi suntem oameni şi greşim”, iar unii greşesc mai mult decât alţii fiindcă doar cine munceşte greşeşte, a fost mai scurt ca de obicei şi incapabil de a ne mai stoarce lacrimi. L-am auzit şi în şedinţele CJ, l-am auzit şi pe la partid, de ni s-a acrit deja de el.

Odată scăpaţi de „iertăciuni”, dăm iama în cifre. Preşedintele ne spune fiecare buget la zecimală şi o dă cu procentele, că atât la PSD, că atât la PNL, că puţintel la PDL, dar parcă ceva mai mult. Mă rog, nu ştim ce informaţii are dânsul, dar noi ştim că primarul din Prundu Bârgăului e ca şi liberal. Rusu o ţinea că e PSD. Probabil ca să dea bine la cifre. Nu a mai făcut alte calcule, aşa că procentele anunţate pe partide sunt incorecte. Mândru că are un pumn de sare bun de aruncat în ochi, Liviu Rusu sare apoi la gâtul Primăriei Feldru cea cu 50 de miliarde (lei vechi) de la bugetul judeţean, aproape cât cea mai mare comună din judeţ, Maieru, cu 60. Şi aici a dat-o de gard. Statistic, Feldru are cei mai mulţi locuitori, mai mulţi ca Maieru, şi buget mai mic decât aceasta. Cineva întreabă dacă în aceşti bani intră şi salariile profesorilor. „Da, da, intră!”, răspunde Rusu, grăbit să trecem mai departe că, dacă scădeam salariile profesorilor, altceva ne ieşea. Despre Lechinţa şi alte cazuri, preşedintele nu vrea să vorbim că e grăbit. Ne dă toate informaţiile pe mail, ba le pune pe site, ba şi una şi alta. Întrebări? Nu! Are de vorbit Luca Iancu.

Şi Luca Iancu vorbeşte apăsat, cu ochelarii pe nas, cufundat în hârtii despre proiecte. Nu înţelegem mai nimic, dar ne promite că ne dă toate informaţiile. Şi pe mail, şi pe site, oriunde, să fim informaţi. Şi cum, la PDL, totul se desfăşoară în lanţ, urmează Andrei Moldovan, invitat la conferinţă, aveam să aflăm cu toţii, ca să facă interpretări pe textele poetice ale lui Dorin Popescu, şi să analizeze formulele de adresare ale lui Daniel Suciu. Popescu face de ruşine literatura, ne-a spus membrul Uniunii Scriitorilor din România, iar Suciu nu are destui ani de-acasă. Acestea sunt motivele pentru care consilierii judeţeni ai PDL votează cum li se dictează şi primarii PSD şi PNL nu au primit bani. Bune motive, ce să mai zicem?

În timp ce Andrei Moldovan încă făcea exegeze, apare Ioan Oltean. Se aşază într-un colţ al mesei şi ascultă atent. În sală s-a creat un soi de forfotă, atât la prezidiu cât şi printre jurnalişti, dar Ioan Oltean nu pare să o bage în seamă. Abia după rugăminţile cameramanilor îşi ocupă locul central şi începe să tune la adresa primarilor USL, mulţi dintre ei, poate cei mai vocali, foşti membri PD, să nu uităm asta. Deşi au trecut ani buni de când au dezertat la PSD în frunte cu Gheorghe Marinescu, ceva mă face să cred că Ioan Oltean nu i-a iertat.

Se întâmplă mai ales oamenilor temperamentali să se lase duşi de val şi să nu se mai poată opri când se trezesc într-un râu tulbure. Acesta este motivul pentru care nu-l judec extrem de aspru pe Ioan Oltean pentru cele afirmate la adresa primarilor. În alte condiţii, nu cred că ar fi scos pe gură cuvinte atât de tăioase.

Nu pot însă să trec cu vederea peste cuvintele lui oricât de retractate ar fi fiindcă nu l-a pus nimeni, nervos cum era, să vină în faţa unei cete de jurnalişti căutătoare de ştiri. Îi putea lăsa pe cei patru de la masă să vorbească despre nimic o oră şi toată lumea ar fi plecat. A ales să facă altfel, iar alegerile greşite te duc în direcţii greşite. Sunt convinsă că, în calitate de secretar general al PDL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, are probleme mult mai grave decât cele de acasă, că perioada aceasta e foarte tensionată şi că se poate întâmpla să te lase nervii. Totuşi ceea ce a spus la adresa acestor oameni ştiind foarte bine că e filmat şi înregistrat nu are nicio scuză. A spus aceste lucruri pentru că le-a gândit. Gândirea şi limbajul sunt simultane, nu e una şi apoi alta. Oricine vă va spune că nu s-a gândit la ce a spus minte.

M-am gândit mult ce să fac, să mă prefac că nu am auzit dacă omul şi-a cerut scuze sau să redau lucrurile exact cum s-au spus. Am ales ultima variantă fiindcă, oricum, vorbele zburaseră deja, oamenii au început să scandeze în stradă „nu suntem handicapaţi” şi nu e treaba mea să am complicităţi cu politicienii. Cine nu se poate controla, cine nu se poate abţine să-şi ia o pauză până poate. Noi am ales să ne reprezinte nişte oameni care ne-au asigurat că pot face toate acestea.

De la PDL, ne-am mutat la mitingul USL, mai puţin impresionant decât m-am aşteptat, cu oameni veniţi de pe sate şi nerăbdători să-şi rezolve şi alte probleme la oraş dacă tot i-a adus primarul. Au răbdat bieţii ninsoarea, dar când au văzut că primarii nu mai ies de la taclale de la Prefectură şi din biroul oval de la CJ s-au cam risipit şi au luat-o care unde a avut treabă.

În cele două birouri nu s-a spus nimic nou, dar atât Cristian Florian, cât şi Liviu Rusu& Comp au fost instruiţi să asculte, să aprobe, să le dea dreptate. S-a vorbit mult şi degeaba. Totul a rămas exact aşa cum s-a stabilit.

Ca urmare, obosiţi după aceleaşi  lucruri spuse la microfon, repetate la etajul întâi în faţa prefectului şi a treia oară la etajul doi în vastele apartamente de la CJ, primarii au obosit să i le mai spună a  patra oară şi lui Oltean care îi aştepta în sediul PDL. Unii, sunt convinsă, nu s-ar fi dus oricum să dea ochii cu el. Aşa că, după două-trei scandări au plecat acasă.

Peste ziua de vineri s-a tras cortina. Poporul nu a avut parte de nicio bucată de pâine, dar a avut circ din belşug. Pentru compensare!

Cristiana Sabău