Politică

Dorin Dobra: Singura entitate care face cercetare în judeţ e o firmă privată, nu Staţiunea Pomicolă

Proiectul legislativ iniţiat de parlamentarii Dorin Dobra, Ioan Deneş, Stelian Dolha, Doina Pană şi Daniel Suciu, privind retrocedarea unor terenuri din zona Staţiunii Pomicole Bistriţa a fost respins de Senat, dar ultimul cuvânt îl va avea Camera Deputaţilor. ”Eu nu înţeleg lege mai dreaptă decât aceea de a retroceda unor oameni, pe fostele amplasamente, proprietatea lor”, a spus Dobra.

Propunerea legislativă ”pentru modificarea anexei nr. 3 şi a anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare”, iniţiată de parlamentarii USL Bistriţa-Năsăud (deputaţii Doina Pană, Stelian Dolha, Daniel Suciu, senatorii Dorin Dobra, Ioan Deneş) a fost respinsă de Senat şi înaintată spre dezbatere Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Senatorul PNL Dorin Dobra a spus în plenul Senatului:

”Prin propunerea legislativă se face o îndreptare a erorilor din cele două anexe ale legii, precum şi soluţionarea situaţiei anormale şi imorale, faţă de foştii proprietari şi moştenitorii acestora, armonizându-se actul normativ în cauză cu Constituţia României şi CEDO, care consacră dreptul de proprietate ca drept fundamental al cetăţenilor, cu precizarea că, prin actul normativ care se solicită a fi modificat, s-a adus o gravă atingere procesului de restituire a proprietăţii şi legilor proprietăţii până la finalizarea procesului de retrocedare a proprietăţilor preluate abuziv, situaţie în care se regăsesc şi cetăţenii înscrişi în anexele amintite.

Ca să fiu foarte corect, e vorba de retrocedarea unui număr de hectare din perimetrul Staţiunii Pomicole de Cercetare din oraşul Bistriţa către foştii proprietari. Cu câteva precizări, însă. E vorba, aşadar, de o restituire a proprietăţii pentru care există sentinţă definitivă fără specificaţie de amplasament, însă trebuie să precizez că proprietarii cer restituirea pe vechile amplasamente, iar Comisia de restituire din judeţul Bistriţa-Năsăud nu mai are la dispoziţie teren pentru a pune în posesie aceşti proprietari. De asta am venit cu această lege, fiindcă altă soluţie pentru a repune în proprietate aceşti cetăţeni nu avem.

Legea de restituire a proprietăţii, despre care vorbim şi pe care am adoptat-o în 2013, nu rezolvă această problemă, întrucât menţine intacte suprafeţele Academiei „Şişeşti”. Despre cercetare eu n-am să fac evaluări, dar eu aş fi fost bucuros dacă în sprijinul opiniei Guvernului cineva, reprezentantul, ar fi venit cu lista marilor realizări indubitabile ale Institutului de Cercetare de la Bistriţa.

În situaţia în care eu sunt astăzi la tribuna Parlamentului sunteţi cu toţii. Oameni care au teren şi care nu mai pot fi puşi în proprietate. Cea mai deasă cerinţă, în campania electorală, adresată mie, pe care eu o reţin, este aceea de a face legi drepte. Or, eu nu înţeleg lege mai dreaptă decât aceea de a retroceda unor oameni, pe fostele amplasamente, proprietatea lor, fiindcă aici nu e o problemă de oul şi găina, că n-a fost Şişeşti înainte de proprietatea privată, ci prima dată a fost proprietatea privată şi apoi a fost constituită această academie, prin rapt. Ca s-o spun pe aia dreaptă: prin rapt.

Miza acestui proiect e de 30 de hectare. Academia „Şişeşti”, la Bistriţa, mă rog, acest institut rămâne cu 150 de hectare după adoptarea acestui proiect. Şi să v-o mai spun pe-aia dreaptă. Dacă tot am ajuns la rezultatele cercetării în judeţul Bistriţa-Năsăud, singura entitate care face cercetare e o firmă privată, ce nu are în prelucrare 300 de hectare şi care se numără astăzi printre primii doi jucători naţionali pe piaţa fructelor şi legumelor. Aşa cum dumneavoastră aţi auzit de Institutul de Cercetare de la Bistriţa, care are astăzi 280 de hectare, aşa am auzit şi eu. Nedreaptă legea? Cercetarea la nivel european are, în medie, institute cu în jur de 20 de hectare, că în rest s-au făcut drumuri. Dar eu, acasă, mă duc şi le spun oamenilor că le-am susţinut dreptul la proprietate”.

Şi senatorul PNL Ioan Deneş a avut un punct de vedere în plen legat de acest proiect:

”Această propunere legislativă încearcă să rezolve o problemă veche a judeţului Bistriţa-Năsăud. De-a lungul timpului s-au făcut nenumărate memorii pe această temă, şi anume din partea foştilor prefecţi (UDMR, în Guvernul Tăriceanu, PDL, în Guvernul Boc), iar cei care au fost primii care au iniţiat proiectul legislativ care nu a fost dezbătut sunt actualul preşedinte al Consiliului Judeţean şi prefectul, foşti deputaţi PNL şi PSD.

Mi se pare că e o problemă de consecvenţă din partea reprezentanţilor Guvernului faptul că în Comisia pentru administraţie s-a venit cu un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, nr. 81/2013, în dezbatere, care sună aşa: „privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şişeşti”, Staţiunea de cercetare-dezvoltare agricolă Brăila, în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului judeţean Brăila”.

Adică, cu alte cuvinte, pe această ordonanţă de urgenţă, transferarea unor terenuri – şi aici este vorba de 2 800 de hectare nu de o sută şi ceva de hectare, cât prevede proiectul legislativ pe care l-a iniţiat colegul meu Dobra – se poate. Şi argumentaţia este în favoarea transferului de la staţiune către Consiliul Judeţean, pe când în argumentaţia pe care aţi făcut-o la acest proiect legislativ spuneaţi că, fiind vorba despre cercetare, nu se poate face acest transfer. Să păstrăm totuşi consecvenţa când discutăm despre lucruri asemănătoare şi să dăm o soluţie, să spunem, la cazuri similare, identică”.

11 comentarii

  • Vedem cu totii ce s-a intamplat cu suprafetele Statiunii pomicole care s-au retrocedat anii trecuti: pomi neingrijiti, uscati taiati. A aparut cate o casa ici colo in rest panouri cu”de vanzare”. Iar cu lozinca: sa restituim proprietarilor pe fostele lor amplasamente, te rog sa ne lasi , Dobra. Acele terenuri au valoare imobiliara foarte mare, sunt vanate de rechinii imobiliari care se ascund in spatele unor cetateni obisnuiti si va „preseaza” pe voi politicienii sa va respectati promisiunile pe care le-ati facut in campania pe care v-au sponsorizat-o. Fostul primar, V Moldovan a folosit aceeasi scuza, ca sa retrocedeze terenuri , pe alese, unor marionete manevrate de persoane din orasul nostru, care se ocupa de imobiliare.

  • Iar Statiunea pomicola Bistrita a avut rezultate remarcabile de-a lungul anilor , datorita muncii , profesionalismului cercetatorilor exceptionali pe care i-a avut orasul nostru. Era statiune de prim rang si poate ar mai fi si acum daca nu i-ar fi fost ciuntita suprafata pt ca e nevoie de suprafata mare pentru a face cercetare pomicola. De unde au aparut merele lui Cretu, simbol al orasului? De acolo se trag, de la fosta statiune pomicola.

  • Deputatul PNL Dolha, susține grupul de iniţiativă pentru reconversia pomicolă în Bistriţa-Năsăud, unde Stațiunea Pomicolă are un rol important.
    Senatorul PNL Dobra vrea să o desfințeze.
    Tineri liberali se declară împotriva proiectului Roșia Montană.
    Dobra este pentru, cu toată ființa și puterea lui de înțelegere..
    Președintele PNL Bistrița își depune mandatul a doua oară.
    Dobra preia conducerea fără alegeri.
    Oare liberali mai sunt în acest oraș?

  • Era o emisiune TV cu titlul „Copiii spun lucruri traznite”. Dobra repeta, probabil, pentru acea emisiune, unde vrea sa apara. Altminteri, e asemenea celebrei motorete de pe vremea lui Ceausescu – doar zgomot si praf, nimic serios.

  • In mintea lui Dobra este o mare nebuloasa. El confunda cercetarea cu productia marfa cand debiteaza ineptii precum ca in judet „singura entitate care face cercetare e o firmă privată, ce nu are în prelucrare 300 de hectare şi care se numără astăzi printre primii doi jucători naţionali pe piaţa fructelor şi legumelor”. Faptul ca acest individ nu a auzit de Statiunea Pomicola Bistrita, nu inseamna ca ea nu exista. Din pacate asemenea indivizi reprezinta judetul Bistrita-Nasaud in parlamentul Romaniei. Spre stiinta lui Dobra si a altora ca el, iata o succinta prezentare a obiectului de activitate al statiunii:
    Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita, prin activitatea pe care o desfasoara are misiunea de a contribui la dezvoltarea pomiculturii din zona sa de influenta (Transilvania) dar si a pomiculturii romanesti in general, urmarind urmatoarele obiective:
    -Constituirea, evaluarea si conservarea resurselor de germoplasma din patrimoniul genetic pomicol autohton şi străin in vederea utilizarii ca material iniţial în ameliorarea soiurilor (măr, prun).
    -Crearea de noi genotipuri (soiuri si portaltoi) superioare privind potentialul productiv si calitativ, rezistente la factorii biotici si de mediu, specializate in functie de destinatia recoltei.
    -Îmbunătăţirea periodică a lucrărilor de zonare, cu soiuri noi autohtone şi cu soiuri valoroase din sortimentul mondial, la măr, prun si cireş, în concordanţă cu cerinţele pieţei.
    -Elaborarea, perfecţionarea şi promovarea unor secvenţe tehnologice moderne în vederea refacerii potenţialului productiv al patrimoniului horticol.
    -Studiul variabilitatii patogenilor, a bazelor genetice ale rezistenţei la patogeni a pomilor fructiferi (măr, prun), dezvoltarea şi utilizarea noilor strategii de selecţie.
    -Perfectionarea si eficientizarea producerii materialului saditor pomicol din categoriile biologice superioare, de inalta valoare biologica, liber de viroze, patogeni si daunatori de carantina.
    -Dezvoltarea si protectia agrosistemelor prin elaborarea de noi strategii de protectie a pomilor fructiferi fata de atacul bolilor si daunatorilor, cat si de aplicare a tehnologiilor ecologice de obtinere a fructelor de calitate.

    Creatiile noi de soiuri si portaltoi sunt testate in prealabil in plantatiile experimentale ale sectorului propriu de dezvoltate si, ulterior inmultite la scara mare si difuzate spre fermieri.

    In contextul preconizatei actiuni privind reconversia livezilor pomicole in Romania, rolul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura (SCDP) Bistrita va creste substantial. Daca nu cumva indivizi de teapa lui Dobra nu vor pune umarul la prabusirea a ceea ce a mai ramas din cercetarea pomicola romaneasca.

    • Lui Dobra i se potriveste perfect urmatoarea epigrama semnata de ION LUCA CARAGIALE:
      -Unui filozof pleşuv-
      Măiastră-i natura! În veci nu greşeşte,
      Ci toate le pune la loc potrivit:
      Deasupra o lună, sub care domneşte
      O noapte adâncă şi fără sfârşit!

  • Astia sunt ingrozitori,si de-a dreptul dizgratiosi! Ar fi culmea sa desfiintam si Statiunea de Cercetari Agricole!!Poate ca acest „INDIVID” are interese prin aceasta zona!…Sunt niste „catei cu dinti de lapte”,daca se poare spune asa,..dar sunt ff periculosi si purtatori ai unui germen letal=CAPATUIALA!!

  • D-lor deputati si senatori din USL .
    Prea le stiti voi pe toate si prea va bagati voi in toate .
    Sa inteleg ca fac proiecte la comun si tot ies extrem de proaste . Dar cine va credeti voi sa va bagati in orice domeniu ,de la invatamant , cultura ,turism , agricultura , industrie , religie ,etc . Din nou ati dat cu bota in balta asa cum ne-ati obisnuit .
    Comentariile de mai sus ,spun totul despre ce parere au acum oamenii despre voi .
    Nu ati realizat nimic in viata pentru voi si acum vreti sa ne induceti ca faceti pentru comunitate . Sunt convins ca nu aveti decat interese personale si sa va umpleti buzunarele .
    Profesionistii nu va iarta , iar cetatenii va vor sanctiona in curand !
    Sunteti sub orice critica d-lor parlamentari !

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS