De ce se împrumută iar Bistriţa la bănci. Primarul Ovidiu Creţu: Cei şapte ani graşi s-au terminat

Salariile pe care le câştigă angajaţii din Primăria Bistriţa au golit vistieria oraşului şi nu mai sunt bani pentru investiţii, aşa încât municipalitatea va lua un credit în valoare de peste 7 milioane de lei, motivând că are nevoie de această sumă pentru a suporta cofinanţarea la 10 proiecte europene.

Întrebat de ce este nevoie de un împrumut din moment ce Primăria Bistriţa are bani pe care nu poate să îi cheltuiască, primarul Ovidiu Creţu a răspuns: „Pentru că cei şapte ani graşi s-au terminat şi, aşa cum suntem acum cu veniturile bugetare, avem nevoie de acest împrumut care se poate lua ca să putem completa veniturile la buget şi să putem derula investiţiile pe care ni le-am propus”.

„Cu alte cuvinte, domnule primar, tendinţa este de a intra în pierdere, de a nu vă mai putea desfăşura activitatea. Eu nu prea sunt de acord cu acest lucru ţinând cont de faptul că, în ultimii cinci ani, nu aţi putut cheltui bugetul anual şi nu vorbim de 5%, ci de sume foarte mari de bani. Aşa cum se poate observa pe ultima execuţie bugetară prezentată la trimestrul III, unde erau peste 10 milioane de euro necheltuiţi. Mi-este greu să cred că acel excedent de anul trecut îl veţi cheltui în trimestrul IV şi pe lângă acei bani v-ar mai trebui şi alţi bani. Voi urmări cu mare atenţie execuţia bugetului, dar ceva este putred la mijloc. Din punctul de vedere al managementului acestei afaceri numită Municipiul Bistriţa, fără acei bani – cum ne spuneţi dumneavoastră – nu vă mai puteţi descurca pentru că se termină creditele nerambursabile. Aici vă dau dreptate. Vor primi bani cei care au depus proiecte la timp. Nu am văzut nicio justificare realistă a nevoii acestui împrumut. Mai mult, aţi prezentat o listă de proiecte pe care le-aţi bugetat nu dijn credit, ci din venituri ale municipiului. Această nevoie de bani este neralistă, dar pot să fiu de acord că aţi cheltuit foarte mulţi bani din venituri proiecte care nu şi-au atins scopul, nu şi-l vor atinge şi această stare a condus la situaţia de azi”, a spus Ioan Peteleu (PNL).

În replică, primarul Ovidiu Creţu a spus: „Prin reducerea impozitului, realizarea bugetului este deficitară, iar acest lucru dovedeşte că am procedat foarte bine în anii trecuţi că am făcut economie şi avem bani ca să derulăm şi investiţii din bugetul propriu. Dacă lucrurile nu se vor schimba, vom ajunge în curând ca, din bugetul propriu, să nu mai putem face nicio investiţie. Eu sper totuşi să se schimbe lucrurile, să se schimbe cota de transfer către bugetul local, dar avem la îndemână varianta de a lua credit pentru proiectele de finanţare europeană, pentru completare. În cazul proiectelor pe care le avem de reabilitare termică la blocurile de locuinţe şi aici mai spun încă o dată că suntem campioni în regiunea de dezvoltare nord-vest, iar contribuţia noastră este importantă. Mai mult, recuperarea banilor de la cetăţeni se face prin taxe impuse pe parcursul a 3-5-7 ani în funcţie de valoare. Deci acest credit vine să acopere perioada în care avem perioada de proiectare”.

Ioan Peteleu a intervenit şi a spus: „Asta denotă faptul că proiecţia bugetară nu a fost în concordanţă cu veniturile. Legea, într-adevăr, spune că se cresc veniturile în aparatul bugetar, dar nu trebuia să le creşteţi la maxim, nu v-a obligat nimeni. Trebuia să le creşteţi atât cât vă permitea calculul respectiv. Veniţi şi spuneţi că aţi crescut cât aţi vrut salariile, dar nu mai aveţi bani de dezvoltare şi de investiţii. Mi se pare o strategie de abordare total eronată. Dacă aţi fi în sectorul privat, mâine aţi da faliment”.

Ovidiu Creţu: „Nu ţin minte să fi falimentat nici RAAL, nici Rombat pe care i-a găsit criza din 2008 cu rezerve importante de milioane de euro în bancă. Dimpotrivă, o situaţie rea şi dificilă au avut alţii care aveau credite. Noi am avut credite, am avut excedent. Creditele noastre sunt la 8% (grad de îndatorare -n.r.). Este momentul în care putem să luăm un credit foarte uşor şi eu cred că asta este o politică foarte bună atunci când ai probleme. Bugetul anului 2019 sper să fie diferit, dar eu apreciez că strategia bugetară a fost bună şi am putut să lucrăm la obiectivele care nu au fost blocate din motive procedurale. Aceşti bani vor fi recuperaţi de la cetăţenii care au apartamentele reabilitate termic, unii vor plăti 3 ani taxe, alţii 5, alţii 10. Deci nu avem o limită la sfârşitul anului 2020″.

Primăria Bistriţa a motivat nevoia de a se împrumta prin aceea că are semnate 12 contracte pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană din perioada de programare 2014 – 2020, în valoare totala de 95.004.004 lei, iar un număr de 20 proiecte în valoare de 327.425.162 lei se prezintă în diferite faze de evaluare, precontractare şi contractare. Pentru un număr de 10 proiecte există contracte de execuție care conform graficelor de execuție conțin lucrări care se vor realiza în anul 2019. Valoarea cofinanțării cheltuielilor eligibile şi neeligibile pentru cele 10 proiecte este de 7.370.133 lei.

Contractarea împrumutului se va realiza pe o perioada de maxim 10 ani, iar dobânda se va calcula avându-se în vedere rata ROBOR la 3 luni din ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului la care se va adaugă o marjă de 2,5 puncte procentuale aferenta scadenței propusă.

Gradul de îndatorare a Bistriţei este de 8,16% în condițiile în care gradul maxim de îndatorare stabilit potrivit Legii nr.273/2006 este de 30%. Contractarea împrumutului va duce la creșterea gradului de îndatorare a municipiului la 8,90%.

Cu votul majorităţii PSD-ALDE-UDMR, mai precis cu voturi 14 „pentru”, unul împotrivă şi două abţineri, împrumutul a fost adoptat.

Despre salariile uriaşe din Primăria Bistriţa, am scris AICI. 

Anul trecut, prin Legea salarizării unitare, s-a stabilit că salariul primarului municipiului reședință de județ va avea coeficient 9, adică 9 salarii minime pe economie, iar cel al viceprimarului – coeficient 8.

Aici Hotărârea Consiliului Local Bistrița din 24.07.2017.