Debitul unui izvor din Munții Rodnei, temperatura apei și a aerului, dar și alți indicatori, sunt verificați anual de specialiștii de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud întrucât acesta este inclus în rețeaua națională de monitorizare a calității apelor subterane.
Este vorba despre Izvorului Roșu, aflat la o altitudine de peste 1700 de metri.
Specialiști din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud, de la Hidrologie și Laboratorul de Calitatea Apelor, au măsurat debitul izvorului, temperatura apei și a aerului și au prelevat probe specifice de laborator, potrivit Administrației Bazinale Someș-Tisa.
Instituția menționează că Izvorul Roșu este unul dintre punctele importante incluse în rețeaua națională de monitorizare a calității apelor subterane. În cadrul programului de supraveghere, se analizează o gamă largă de parametri fizico-chimici, metale și micropoluanți organici. Probele sunt prelucrate în laboratoarele specializate din Bistrița, Cluj și București.
”Aceste date contribuie la înțelegerea dinamicii surselor de apă montane, protejarea biodiversității locale și elaborarea unor strategii durabile pentru gestionarea resurselor naturale”, arată ABA Someș-Tisa pe Facebook.
În spaţiul hidrografic Someş-Tisa au fost identificate şi delimitate un număr de 15 corpuri de ape subterane care au coduri. RO este codul de țară, SO -spaţiul hidrografic Şomes -Tisa; 15 -numărul corpului de apă.
Corpul de apă subterană ROSO15 a fost delimitat în cadrul Munţilor Rodnei şi este localizat, predominant, în calcare şi dolomite. Are suprafaţa de 219 kmp. În cadrul lui, sunt monitorizate două izvoare: Roşu și Văcarilor.
Din punct de vedere cantitativ, fiind dezvoltat în zona montană, în Munţii Rodnei nu există exploatări semnificative de ape subterane. Conform ultimului raport din 2023 privind folosirea și protecția apelor subterane din districtul bazinului hidrografic Someș-Tisa, în cadrul corpului ROSO15 valoarea resursei totale a fost 64.74 l/s (2041.0 mii mc/an), din care s-a exploatat un debit de 1.67 l/s, iar resursa disponibilă este de 63.07 l/s.
În urma studiilor efectuate de către specialiştii INHGA pe apele izvoarelor, s-a constatat că majoritatea sunt bicarbonatat calcice magneziene. În zonă apar şi ape minerale dintre care o parte sunt bicarbonatat clorosodice aşa cum este cel de pe pârâul Băii.
Culmea reusitei la noi in BN. Se contoleaza fix ce vine cel mai curat , izvoare de la inaltime unde nu exista interventie umana si implicit modificari in ecosisteme.
Invit SGA si APM sa verifice calitatile paraielor si a apelor supraterane din judet.
Vor constata ca aceste rauri sunt cele mai ieftine transportatoare de gunoaie si locurile perfecte unde se golesc FOSELE SEPTICE unde vidanjele scapate de sub control la orele noptii sau dimineata devreme inainte de cantatul cocosilor deverseaza putoarea umana.
Despre materialele din demolari nu mai vorbim.
Sunt prezente pe toate malurile la intrari-iesiri din localitati.
Situatia este dezastroasa si scapata de sub control.
In loc de institutii adormite pacat ca pescarii nostri iubitorii de natura nu trimit poze nu fac stiri si nu sesizeaza pe nimeni.Se complac la iesiri printre gunoaie.
Personal am o varsta 69 de ani dar nu am scapat ocazia si in aceasta vara sa extrag din namolul SIEULUI o ditamai VALIZA de bagaje imensa precum si o MASCA intreaga de fibra de sticla de la o masina mica aruncata probabil cu piese cu tot cu roti probabil de un inconstient.Cand ma duc la pescuit dupa fiecare mica viitura te ingrozesti ce vezi ca vine.
Vin semnele lipsei de civilizatie si normalitate din tara noastra. Si asta doar pe ape, in rest e si mai mare jale.
Monitorizați și izvoarele din Șieu-Odorhei, să vedeți ce calitate are apa după deversările (purină) facute de Carmolact, pe terenurile agricole din zonă.
Dezastrele de la Şintereag şi Matei nu le verifică nimeni ?!
https://timponline.ro/namolul-de-la-statia-de-epurare-ingrasa-zeci-de-hectare-de-teren-la-sintereag/