Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud a fost în luna februarie de 3919 lei cu 15,3% mai mare față de luna corespunzătoare din anul precedent, însă chiar și așa angajații din județ câștigă mai puțin cu circa 20% față de restul românilor. Sunt însă și oameni care lucrează în mai multe locuri și au venituri bune.
În județul Bistrița-Năsăud erau la sfârșitul anului trecut 72.736 salariați, în creștere cu 2,2% față de anul precedent, potrivit Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud. Dintre aceștia, la sistemul public de pensii contribuiau 69.389, în scădere cu 3% fața de 2022 când erau înregistrați 71.689. Restul lucrau în instituții precum Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații, care au case de pensii teritoriale diferite de cea publică de pensii.
Potrivit raportului de activitate al Casei Județene de Pensii Bistrița-Năsăud, la finalul anului trecut erau 11.452 de persoane care realizau venituri peste salariul mediu brut stabilit prin Legea bugetului (în noiembrie 2023 salariul mediu brut 7766 lei – n.r.), echivalentul a 16.5% din numărul total de angajați din județ.
De asemenea erau și 5588 de persoane care realizau venituri de la mai mulți angajatori.
Potrivit aceleiași surse, numărul de angajatori a scăzut cu 2% de la un an la altul. În județ erau 8659 de angajatori față de 8845 în 2022.
În servicii lucrau 52,6% din efectivul de salariați din județul Bistrița-Năsăud, iar în industrie şi construcţii 43,7%.
La nivel național, cele mai multe locuri de muncă s-au adăugat în piața muncii de la noi în domenii precum construcții, activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative, servicii de suport și comerț. Pe de altă parte, au scăzut locurile de muncă în industria prelucrătoare, învățământ și extractivă.
Domeniul care a înregistrat cel mai mare salt la capitolul salarii a fost învățământul, unde salariul mediu a crescut cu 1.174 de lei într-un singur an. Un salt deloc neglijabil de 688 de lei s-a văzut și în administrația publică și apărare, respectiv 533 de lei în asigurări sociale din sistemul public. În sectorul intermedierilor financiare a scăzut salariul mediu cu nu mai puțin de 1.300 de lei într-un an. O prăbușire similară s-a văzut în industria extractivă, de la 8.401 la 7.101.
Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului a crescut la sfârşitul anului 2023 comparativ cu anul anterior cu 3,73%.
În luna februarie a.c., în evidenţele AJOFM Bistriţa-Năsăud erau 4891 persoane în căutarea unui loc de muncă, în creștere cu 507 persoane faţă de luna anterioară şi cu 1298 mai mulți faţă de acelaşi moment al anului 2023. Din numărul total al şomerilor 48,1% erau femei.
Rata şomajului a fost de 4,2%, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul lunii corespunzătoare din
anul precedent, cu 0,4 puncte procentuale peste luna anterioară și cu 1,1 puncte procentuale peste cea înregistrată la nivelul
naţional.
Dar de cei ce au 60 plus, sunt angajati la stat, multi taie frunze la caini si primesc si pensie, ce ziceti?
Era sa uit, unii au peste 65 de ani si nu se lasa!
Iar tinerii pleaca din tara!?!?
La fel e și în privat.
Draga Frunza, „in privat”, cu exceptia firmelor paravan ale SRI/SIE (sau Secu), sunt banii unui cetatean sau ai unui grup de cetateni, adusi „de-acasa”.
La stat, discutam de anumiti cetateni (nu oricine, desigur) care paraziteaza, pe banii platiti de contribuabili, adica toti aia care cotizeaza la statul degeaba.
Asadar, a doua varianta, daca nu este penala, desi ar trebui sa fie (dar na, in Romanistan legile sunt facute pentru hoti), este imorala. Daca esti de la stat degeaba si n-ai intreprins nimic pe cont propriu (in afara de „gioco di mano”) este foarte greu sa intelegi. Daca esti si redus dpdv intelectual, este imposibil.
Nu e la fel si in privat! Patronul nu tine pe nimeni daca nu e productiv! La stat…merge!