Actualitate

Modelul declarației, actualizat. Un motiv în plus pentru ieșirile din localitate

Conform Hotărârii de Guvern nr. 394 din 18 mai, privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, se instituie interdicția deplasării persoanelor în afara localității/zonei metropolitane, cu unele excepții, unde a fost introdus un punct în plus, cel prin care puteți merge pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice.

În consecință, pe modelul declarației pe propria răspundere apare acel motiv în plus pentru deplasare (la punctul 11, ”alte motive justificate”).


Dacă doriți să completați declarația direct pe telefon sau calculator și să generați salvarea fișierului, CLICK pe formular.sts.ro.

Motivele pentru care sunt permise ieșirile din localitate/zona metropolitană (”localitățile aflate pe o rază de până la 30 km față de principalul oraș, conform art. 11 din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi”, după cum a precizat Grupul de Comunicare Strategică):

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

b) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

c) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

d) deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;

e) deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;

f) deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri medicale;

g) deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie;

h) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

i) deplasarea pentru activități recreative sau sportive individuale desfășurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit sau alte activități recreative și sportive desfășurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului tineretului și sportului sau al ministrului mediului, apelor și pădurilor, după caz;

j) deplasarea pentru participarea la evenimente familiale;

k) deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;

l) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale, care nu se pot achiziționa din localitatea de domiciliu/reședință.

La solicitarea personalului instituțiilor abilitate cu exercitarea controlului respectării interdicției, pentru justificarea deplasării în afara localității persoanele prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator ori o declarație pe propria răspundere cu privire la motivul deplasării, completată în prealabil (inițial era prevăzută doar declarația).

Declarația necesară pentru justificarea deplasării între localități poate fi scrisă și de mână, cu respectarea elementelor din formularul tip dat publicității. În cazul în care o nouă deplasare respectă același traseu menționat în declarație, atunci aceasta poate fi refolosită și în alte zile, tăind cu o linie data precizată inițial și completând noua dată aferentă zilei în care are loc deplasarea.

Reamintim că ieri, prin Hotărâre de Guvern care trebuie adoptată miercuri de Parlament, au fost stabilite o serie de reguli obligatorii pe durata stării de alertă. Printre măsurile prevăzute se numără obligativitatea purtării măştilor, interdicţia de a circula, în localităţi, în grupuri mai mari de 3 persoane care nu sunt din aceeaşi familie, interdicția de a desfășura activități recreative și sportive în grupuri mai mari de 3 persoane, participarea a cel mult 8 persoane la evenimente private în spații închise, interdicția deplasării în afara localităților, cu unele excepții care trebuie justificate prin declarație propria răspundere, legitimație de serviciu sau adeverință de la angajator.

3 comentarii

  • În județul nostru nu există nicio zonă metropolitană și, în consecință, pentru deplasarea în afara UAT-urilor în care o persoană locuiește, este necesară declarația pe proprie răspundere. Prin urmare, toți cei care pleacă din orașul sau din comuna în care locuiesc, au nevoie de declarația pe propria răspundere.
    Potrivit unui raport al Băncii Mondiale din decembrie 2019, document denumit „Modele de Cooperare Interjuridiscţională”, România are în acest moment 22 de astfel de zone metropolitane ,unde oamenii pot circula fără declaraţie pe proprie răspundere, potrivit noilor reguli din starea de alertă. Iată care sunt zonele metropolitane din România sau cum sunt definite:
    1.Zona Metropolitană Bucureşti
    Anul înfiinţării: 2016.
    Membrii actuali: Municipiul Bucureşti, Judeţul Ilfov, prin Consiliul Judeţean Ilfov. Populaţia totală: 2.2 mil. locuitori. În prezent, Zona Metropolitană Bucureşti are aceiaşi membri de la momentul înfiinţării.

    2.Zona Metropolitană Alba Iulia
    Anul înfiinţării: 2007
    Membrii actuali: Municipiile Alba Iulia şi Sebeş, oraşul Teiuş; Comune: Vinţu de Jos, Sântimbru, Ciugud, Ighiu, Galda de Jos, Cricău, Berghin, Meteş,

    3.Zona Metropolitană Bacău
    Anul înfiinţării: 2007
    Membrii actuali: Municipiul Bacău, Oraşul Buhuşi, Comune: Bereşti-Bistriţa, Buhoci, Faraoani, Filipeşti, Gioseni, Hemeiuş, Iteşti, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Gârleni, Odobeşti, Prăjeşti, Sărata, Săuceşti, Secuieni, Tamaşi, Blăgeşti, Horgeşti şi Traian

    4.Zona Metropolitană Baia Mare
    Anul înfiinţării: 2006
    Membrii actuali: Municipiul Baia Mare, Oraşe: Baia Sprie, Cavnic, Seini, Şomcuta Mare şi Tăuţii Măgherăuş; Comune: Cerneşti, Cicârlău, Coaş, Coltău, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Mireşu Mare, Recea, Remetea Chioarului, Satulung, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

    5.Zona Metropolitană Botoşani
    Anul înfiinţării: 2012
    Membrii actuali: Municipiul Botoşani, Oraşul Bucecea, Comune: Vlădeni, Mihai Eminescu, Roma, Răchiţi, Stăuceni, Băluşeni şi Curteşti

    6.Zona Metropolitană Braşov
    Anul înfiinţării: 2006
    Membrii actuali: Municipiul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Municipiile Săcele şi Codlea; Oraşe: Râşnov, Ghimbav, Predeal şi Zărneşti; Comune: Sânpetru, Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Cristian, Crizbav, Feldioara, Vulcan şi Budila. Populaţia totală: 410,808 locuitori.

    7.Zona Metropolitană Constanţa
    Anul înfiinţării: 2007
    Membrii actuali: Municipiul Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa; Oraşe: Eforie, Murfatlar, Năvodari, Ovidiu şi Techirghiol; Comune: 23 August, Agigea, Corbu, Costineşti, Cumpăna, Lumina, Mihai Kogălniceanu, Poarta Alba, Tuzla şi Valu lui Traian. Populaţia totală: 434,265 locuitori.

    8.Zona Metropolitană Cluj Napoca
    Anul înfiinţării: 2008
    Membrii actuali: Municipiul Cluj Napoca; Comune: Aiton, Apahida, Baciu, Bontida, Borsa, Jucu, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gîrbău, Petreştii de Jos, Tureni, Vultureni, Sânpaul, Săvădisla şi Gilău. Populaţia totală: 418,153 locuitori.

    9.Zona Metropolitană Craiova
    Anul înfiinţării: 2009
    Membrii actuali: Municipiul Craiova; Oraşe: Filiaşi şi Segarcea; Comune: Almăj, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Calopăr, Cârcea, Coşoveni, Coţofenii din Faţă, Gherceşti, Işalniţa, Malu Mare, Mischii, Murgaşi, Pieleşti, Predeşti, Şimnicu de Sus, Teasc, Terpezita, Ţuglui, Vârvoru de Jos şi Vela. Populaţia totală: 356,544 locuitori.

    10.Zona Metropolitană Deva – Hunedoara
    Anul înfiinţării: 2008
    Membrii actuali: Municipiile Deva şi Hunedoara, Consiliul Judeţean Hunedoara, Oraşe: Simeria şi Călan, Comune: Băcia, Cârjiţi şi Pestişu Mic

    11.Zona Metropolitană Iaşi
    Anul înfiinţării: 2004
    Membrii actuali: Municipiul Iaşi, Consiliul Judeţean Iaşi; Comune: Aroneanu, Bîrnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului şi Victoria, Movileni, Comarna, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti, Dobrovăţ. Populaţia totală: 403,572 locuitori.

    12.Zona Metropolitană Oradea
    Anul înfiinţării: 2005
    Membrii actuali: Municipiul Oradea, Comune: Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sînmartin, Sîntandrei şi Toboliu.

    13.Zona Metropolitană Piteşti
    Anul înfiinţării: 2012
    Membrii actuali: Consiliul Judeţean Argeş, Municipiul Piteşti, Oraşul Ştefăneşti, Comune: Albota, Bascov, Băbana, Budeasa, Mărăcineni, Miceşti şi Moşoaia Populaţia totală*: 206,082 locuitori

    14.Zona Metropolitană Ploieşti
    Anul înfiinţării: 2009
    Membrii actuali: Municipiul Ploieşti, Consiliul Judeţean Prahova, Oraşe: Băicoi, Boldeşti Scăieni, Buşteni şi Plopeni, Comune: Ariceştii-Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Târgşorul Vechi şi Valea Călugărească

    15.Zona Metropolitană Reşiţa
    Anul înfiinţării: 2013
    Membrii actuali: Municipiul Reşiţa, Oraşul Bocşa, Comune: Ocna de Fier, Dognecea, Goruia, Târnova, Văliug, Brebu Nou, Lupac şi Caraşova Populaţia totală*: 100,957 locuitori

    16.Zona Metropolitană Roman
    Anul înfiinţării: 2009
    Membrii actuali: Municipiul Roman, Comune: Gherăeşti, Ruginoasa, Boteşti, Ion Creangă, Văleni, Poienari, Icuşeşti, Moldoveni, Bahna, Dulceşti, Horia, Sagna, Făurei, Pânceşti, Boghicea, Bozieni, Doljeşti, Gâdinţi, Oniceni, Secuieni, Valea Ursului, Tămăşeni, Bîra şi Stăniţa Populaţia totală*: 129,507 locuitori

    17.Zona Metropolitană Satu Mare
    Anul înfiinţării: 2013
    Membrii actuali: Municipiile Satu Mare şi Carei, Oraşe: Ardud şi Tăşnad, Comune: Agriş, Apa, Beltiug, Berveni, Căpleni, Craidorolţ, Culciu, Doba, Dorolţ, Foieni, Gherţa Mică, Lazuri, Medieşu Aurit, Micula, Moftin, Odoreu, Oraşu Nou, Păuleşti, Terebeşti, Turţ, Valea Vinului şi Viile Satu Mare

    18.Zona Metropolitană Suceava
    Anul înfiinţării: 2011
    Membrii actuali: Municipiul Suceava, Oraşul Salcea; Comune: Adâncata, Bosanci, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi, Vereşti, Siminicea, Stroieşti, Dumbrăveni, Udeşti, Hânţeşti şi Dărmăneşti. Populaţia totală: 167,095 locuitori.

    19.Zona Metropolitană Târgu Mureş
    Anul înfiinţării: 2006
    Membrii actuali: Municipiul Târgu-Mureş, Oraşul Ungheni, Comune: Acăţari, Ceuaşu de Câmpie, Corunca, Crăciuneşti, Cristeşti, Ernei, Gheorghe Doja, Livezeni, Pănet, Sâncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş şi Sînpaul

    20.Zona Metropolitană Timişoara
    Anul înfiinţării: 2008.
    Membrii actuali: Municipiul Timişoara, Judeţul Timiş; Comune: Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Moşniţa nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag. Populaţia totală: 387,604 locuitori.

    21.Zona Metropolitană Vaslui
    Anul înfiinţării: 2015
    Membrii actuali: Municipiul Vaslui, Consiliul Judeţean Vaslui, Comune: Bălteni, Deleşti, Laza, Lipovăţ, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Puşcasi, Ştefan cel Mare, Văleni şi Zăpodeni Populaţia totală*: 86,943 locuitori

    22.Zona Metropolitană Zalău
    Anul înfiinţării: 2015
    Membrii actuali: Municipiul Zalău, Oraşe: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Comune: Agrij, Crasna, Creaca, Crişeni, Dobrin, Hida, Meseşenii de Jos, Mirşid, Pericei, Sălăţig, Sărmăşag, Vârşolţ, Hereclean şi Bocşa.

  • Prin anul 2013, se discuta si la Bistriţa despre o posibilă zonă metropolitană, dar din păcate nu s-a făcut nimic. Primarul Ovidiu Creţu, pe care nu-l dă inteligenta afară din casă a avut atunci o viziune confuză pe această temă propunând ca zona metropolitană a Bistriţei să se extindă pe axa Tiha Bârgăului-Bistriţa-Monor, incluzând toate localităţile de pe Valea Bârgăului şi Valea Someşului, plus Budacu de Jos, Cetate şi Dumitriţa. El nu avea in vedere ca zona metropolitană să se extindă pe o rază de 30 de kilometri in jurul localitătii de referintă. Un exemplu de incoerenţă in gândirea lui Creţu este exclderea din zona metropolitană a Bistriţei a comunelor Sieu Măgheruş sau Şintereag pe care le plasa in zona Beclean, ca să nu mai vorbim de comuna Dumitra pe care o vedea alipită la Năsăud.
    vezi: https://timponline.ro/ovidiu-cretu-in-februarie-martie-incepem-discutiile-pentru-crearea-zonei-metropolitane/

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS