Actualitate

O nouă drumeţie în Pădurea Codrişor

Toţi cei care doresc salvarea Pădurii Codrişor şi nu sunt de acord cu realizarea unei şosele de centură care ar însemna defrişarea unei părţi importante a pădurii sunt invitaţi sâmbătă 3 august, ora 11.00, la o nouă drumeţie pentru a descoperi ”acest loc minunat ce trebuie amenajat ca zonă de agrement de care să se bucure toţi bistriţenii”.

Locul de întâlnire este intrarea veche a Ştrandului Municipal.

Sâmbăta trecută a avut loc prima întâlnire organizată de mişcare civică bistriţeană pentru salvarea pădurii Codrişor şi extinderea zonei de agrement Parcul municipal – Pădure-parc Codrişor.

”După succesul primei întâlniri, vă invităm la o nouă drumeţie în zona Codrişor şi în sâmbăta care urmează. Sperăm ca apelul nostru să strângă şi mai mulţi iubitori ai naturii şi ai oraşului nostru”, este mesajul organizatorilor, pe Facebook.

”Pădurea Codrişor a fost întotdeauna o zonă de agrement pentru bistriţeni, un loc de relaxare şi o sursă de oxigen pentru oraş. Importanţa sa este recunoscută în Planul Urbanistic Zonal care dealtfel propune amenajarea şi dezvoltarea pădurii Codrişor în această direcţie: trasee amenajate pentru pietoni şi biciclişti care vor avea pe parcursul lor platforme de odihnă de unde va putea fi admirat oraşul; pârtii pentru săniuţe; terase-belvedere, pentru admirarea panoramei oraşului; platforme pentru picnic şi locuri de joacă în poienile din pădure; zonă parc de aventură, inclusiv panouri pentru escaladă şi pistă downhill. Proiectul şoselei de centură prin zona Codrişor ar însemna defrişarea unei importante părţi a pădurii şi renunţarea la toate aceste proiecte prin devierea traficului greu în zonă, la doar câteva sute de metri de centrul oraşului. Haideţi să descoperim împreună acest loc minunat aflat la numai 500-600 m de centrul oraşului, loc care trebuie amenajat ca zonă de agrement de care să se bucure toţi bistriţenii!”, spune Adrian Florin Chereji.

7 comentarii

  • Dealul cu padurea Codrisor, martor milenar al asezarii, reprezinta pentru orasul Bistrita un element identitar o emblema a urbei, asa cum este Tampa pentru Brasov sau dealul cetatii pentru Deva. Construirea tocmai pe aici a unei sosele de centura si introducerea traficului greu in cea mai linistita zona a orasului la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC, echivaleaza cu introducerea unui pumnal in inima orasului. O artera de circulatie de tip splai pe la poalele padurii Codrisor prevazuta si cu o pista de biciclete intre podul Budacului si Podul Jelnii cu, prelungire pana in zona lacului de agrement, poate fi luata in considerare. In acest sens, proiecte mai vechi au fost blocate de actualul primar care are interese personale ca soseaua de centura sa treaca pe langa una din proprietatile sale. Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord din DJ 151 deviata pe dupa cartierul subcetate, pe la Statiunea pomicola are avantajul ca include si jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit. De asemenea, varianta sud Sarata pe la Monariu -Budac-Jelna- Ghinda- Livezile la fel de buna deoarece ocoleste complect orasul, iar daca se prelugeste pana dupa Tiha Bargaului, rezolva si ocolirea localitatilor de pe Valea Bargaului.

  • Intr-adevar,cu mai multa judecata si mai putina inversunare, orasul Bistrita poate avea atat centura ocolitoare prin nord cat si o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al raului, care sa faca legatura intre zonele de agrement din oras, de la Unirea la Viisoara, ambele obiective urmand a fi realizate cu fonduri europene din programe operative sectoriale (POS) diferite. Si totusi primarul se agata prosteste de unica solutie cu sacrificare padurii Codrisor si se incapataneaza sa blocheze proiecte de dezvoltare a orasului precum P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’. Faptul ca pana in prezent Bistrita nu are centuta ocolitoare este numai din cauza unui singur individ incremenit intr-un proiect aberant si care a ajuns sa fie respins si in instanta printr-o hotarare irevocabila. Este de apreciat initiativa „Salvam Padurea Codrisor”. Dar, unde sunt liberalii care in anii precedenti au fost cei mai vocali si inversunati oponenti ai centurii ocolitoare prin padurea Codrisor. Au trecut in barca puterii si au devenit tacuti si absenti. Nici ecologistii care isi revendica grija fata de natura nu si-au facut simtita prezenta.

    • Domnule Alin, noi, ecologistii am fost prezenti si sustinem aceasta actiune civica. Tocmai pentru motivul ca actiunea este una cetateneasca, indiferent de convingerile politice, am considerat ca este de bun simt sa fim prezenti in calitate de locuitori ai orasului, si nu de membri ai vreunui partid politic, asa cum este Partidul Ecologist. Va asteptam sambata de la ora 11.

  • Celor care vor salvarea padurii Codrisor le sugerez sa PARASCA cu subiect si predicat, cu localizare concreta , -(Valea Stegii-Viisoara, nr bloc fizic, cod SIRSUP –de la APIA–cutare )–faptul ca-n schimbul padurii care se vrea defrisata in Codrisor, municipalitatea vrea sa impadureasca vreo 6 hectare la Viisoara. Numai ca, PROBABIL o asemenea actiune ar contraveni angajamentului Romaniei de la 1 ianuarie 2007,data aderarii de-a nu reduce cu nici un metru patrat suprafatza de pajisti naturale. Rog vedeti in acest sens prevederile Legii nr. 214-(Legea Pajistilor)-si-a ordonantei de guvern ulterioare pe aceasta tema,precum si normele numite G.A.E.C. de la APIA. Atentarea la cca 6 Ha de pajuste in Viisoara, trebuie reclamata la Comisia Europeana de la Bruxelles ori cel putin la Reprezentantza acesteia de la Bucuresti , la dl presedinte Niculae Idu.Daca nu aveti adresele contactati-ma personal ca vi le dau eu. Si eu am acele adrese de pe Google. Mai multe detalii ,daca ma contactati personal. Mai cu seama cei care se pretind a fi mari ecologisti ar trebui sa intreprinda asemenea demersuri. E derptul nostru al fiecaruia in calitatea noastra de CETATENI EUROPENI sa sesizam institutiile de la Bruxelles ori de cate ori se incalca Aquis-ul comunitar. Pt. noi pt romani soarele a rasarit vreo 50 de ani dinspre Moscova,dar de la 1 ianuarie 2007 se pare ca ar rasari dinspre Bruxelles. Cei intelepti,vor intelege,dupa cum scrie de altfel si in Biblie.

  • ATENTIE-unde trebuie actionat pt a avea castig de cauza . Pentru a putea defrisa o parte din padurea Codrisor ,primaria trebuie conform prev. Codului Silvic sa puna la dispozitie pt. impadurire o alta suprafata in raza orasului.. S-ar parea ca aceea suprafata este cea de 5,7 Ha din PASUNEA satului Viisoara din locatia numita Valea Stegii.pt. care urmeaza sa se4 dea aprobare -(ori sa NU SE DEA)- in urmatoarea sedinta de Consiliu Local. Numai ca, s-ar parea ca o asemenea initiativa s-ar parea ca ar contraveni prevederilor din Aqui-s-ul comunitar pe agricultura si mediu semnat de Romania odata cu aderarea la Comunitatea Europeana. In mod CONCRET s-ar incalca prevederile REGULAMENTELOR nr. 73/2009 si respectiv 1698/2005 ale COMISIEI EUROPENE ,regulamente care dupa semnarea de catre Romania a AQUIS-ului comunitar,au fost transpuse in Legislatia nationala in prev. Ord. M.A.D.R. / M.M.P.nr. 30/147/2010 ,privind aprobarea bunelor conditii agricole si de mediu -(asa numitele G.A.E.C.)-in Romania. Si mai concret: G.A.E.C. 11 obliga Romania la mentinerea LA METRU PATRAT a intregii suprafete de pajisti existente la nivel national la 1 ianuarie 2007. Deci daca in Valea Stegii la Viisoara a fost PASUNE la 1 ian 2007, daca de la APIA se ia subventie-(S.A.P.S.)- CONCRET in ACEL BLOC FIZIC ,de sase ani de zile pentru pasune, a se aproba de catre onor Consiliul Local acel studiu de fezabilitate care prevede schimbarea categoriei de folosinta de acolo,ar insemna -dupa modesta mea opinie-sa se incalce DE CATRE ACEI CONSILIERI CARE AR APROBA , AQuis-ul comunitar si respectiv,prev. Art 148 din Constitutia Romaniei. precum si prev. Legii Pajistilor -( L.nr.214)- si a Ord de Guv . ulterioare pt. completarea L. nr. 214. Incercati cei interesati -(mai ales ecologistii ar trebui sa fie)-sa le explicati asta onor consilierilor locali ,iar daca nu inteleg reclamati-i nominal pe cei care vor vota acel proiect de fezabilitate la Comisia Europeana,la directiile pt. MCV si pt. Agricultura ,dezv Rurala si mediu. Gasiti adresele postale pe Google. Exista un alt loc ideal in hotarul orasului care s-ar putea impaduri,si-ar primi punctaj maxim in vreun proiect cu finantare europeana pt impadurire care nu figureaza ca pasune in evidentele cadastrale ,dar nu-l voi spune nimanui pana ce nu va disparea definitiv pericolul catastrofei ecologice cu Padurea Codrisor si-a soselei de centura ,UTOPIA care se doreste sa treaca pe acolo. Fac toate aseste precizari din respect si prietenie pentru Florin Chereji, si NU pentru PD-L ori pt. consilierii lui care atunci cand eu eram persecutat de colegul de partid Mititean Pop Valentin au tacut ca si …..oarece in iarba si n-au luat absolut nici o atitudine. Dar, nu mor caii cand vor cainii ,nici cainii cand vor stapanii.

  • pt.cla B –-s-ar putea sa aveti dreptate cu privire la Legea nr 214, a fost mult dar totusi ,Comunitatea Europeana,angajamemtele Romaniei luate prin Aquis-ul comunitar, G.A..E.C. 11, nu sunt inca istorie . Sa-i reclame ecologistii ori cei interesati in salvarea padurii Codrisor numai nominal si concret la Comisia Europeana pe acei consilieri care ar aproba proiectele de fezabilitate, si-atunci se va dovedi ori nu cat de istorie este ceea ce eu doar le sugerez celor interesati.Eu am vazut la televizor chiar si-un distins Domn Prim-Ministru care dupa ce, -metaforic spus- i s-a chiuit gaina pe nemteste de „nanasa ” Angela Merkel , pe tema nerespectarii Aqui-s-ului comunitar ,statea in pozitia ghiocelului. Si-apoi ca si cetateni europeni nu ne poate lua absolut nimeni dreptul se-a sesiza Comisia Europeana atunci cand constatam incalcari ale legislatiei comunitare.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.