Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a pus în consultare publică Strategia de dezvoltare a județului până în 2027, care urmează să fie supusă aprobării în plen într-o ședință viitoare.
Persoanele fizice şi juridice din judeţ pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare, privind proiectul de hotărâre, până la data de 17.01.2022, ora 16.00, la Registratura Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, la adresa str. Piaţa Petru Rareş nr. 1, municipiul Bistriţa sau pe adresa de e-mail cjbn@cjbn.ro.
”Noua strategie a județului a fost lansată în dezbatere publică. Ea este corelată cu Planul de dezvoltare regională N-V și indică posibile linii de finanțare UE. Într-un format specific sunt surprinse atuurile județului BN față de altele din regiune și previzionează o dezvoltare axată pe creșterea calității vieții: sănătate, siguranță, echitate socială, viață culturală vibrantă, mobilitate și locuire sustenabilă, hrană de calitate și mediu curat”, spune vicepreședintele CJ Camelia Tabără.
Aici strategia de dezvoltare a județului
Viitoarea centurā prin afara Bistriței pe lângâ Budac este principala prioritate a județului pentru avea o mobilitate acceptabilă și o locuire sustenabilă bună.
Majoritatea locuitorilor din județ lucrează în străinătate, aceștia finanțează economia județului, fără ei județul s-ar duce în cap. Măcar pentru ca aceștia să ajungă rapid și civilizat acasă ar trebui să se construiască un AEROPORT INTERNAȚIONAL altfel există riscul ca aceștia să rămână în țările civilizate unde trăiesc și să nu mai aducă niciun ban în județ.
Nu se face nimic pentru costruirea unui aeroport fiindcă atunci cu firmele de trasport cu autocare ar rămâne fără clienți. Asta este mafia este în tot și în toate și frânează dezvoltarea județului.
Nu ne mai mirăm cum de Brașovul a reușit să-și facă aeroport și noi nu.
Pentru comentatorii auriști cu rezidența în străinatate, am o veste bună! Receptiv la toate prostiile populiste, președintele județenei de partid a prevăzut acest obiectiv în Strategia Județului. Desigur avioane care să opereze pe Bistrița n-o să vedeți voi cum n-o să văd eu viitorul luminos promis de Ceaușescu. Poate aeroport se va construi că tovarășii au înțeles că investițiile din bani publici sunt cheia spre prosperitate și îmbogațire personală dacă lucrezi cu cine trebuie. Și, firme capabile în județ, avem.
De ce n-o să zboare avioane, e simplu. Numărați-vă dragi finanțatori drumurile pe care le faceți catre casă pe an și ia vedeți și pe unde vă aflați. Vedeți dacă puteși pune de un zbor pe săptămâna din Roquetas, Tenerife, Dublin sau Alcalá de Henares. Dacă nu, sorry. Nici o companie aeriană nu va deschide la Bistrița o linie aeriană cu destinația pe care v-o doriți. Mai bine v-ați ruga să se pună un tren care să ajungă în 50 de minute la aeroportul din Cluj.
Asta e automatismul de gândire pe care l-au propus tovarasii de la judet și îl promovează și Strategia. ”Să facem” tot felul de bazaconii ca să cheltuim bani de pomană fără să ne gândim la livrarea serviciilor. Cine, ce face, cu cine și cu ce, cine va solicita, cine va plăti pentru acele servicii. Pentru tovarășii cu strategia, e simplu. Plătim noi tot și ei pretind că fac și trăiesc ca boierii cât sunt în funcție după care trai pe vătrai în vilele răsărite ca prin minune, pe moșiile primite mostenire de la mătușa și cheltuind pensii speciale pe care le-au aprobat în Parlament dănei și ivani.
Deci, pentru cei aflați în afara ariei de cuprindere a cercului aurist (aka psd+pnl=r.pătrat) luați-vă un minut și judecați! La Bistrița n-o să opereze niciodată linii aeriene internaționale. Singurele avioane care o să aterizeze și o să decoleze de aici sunt cele ale bogătașilor la a căror bunăstare ați contribuit din plin direct sau prin ”reprezentanții” voștri. Până la cer, aș zice.
Colecție de prostii imbecilități și mostre de nesimțire pe care nu le vom putea reproduce aici din cauza pretenției autorilor că înainte de a face asta ar trebui să le cerem voie pentru că au drepturi de autor. Așa se face că Strategia este un Raport, plătit din bani publici, care însă are un statul de operă literară sau științifică privată pe care avem dreptul să o privim dar nu avem dreptul să discutăm despre dânsa folosind citate, fără ca în prealabil să cerem voie autorului sau tovarășului președinte de județ. (v. Prefața, prima frază). Desigur după adoptarea acestei opere de către CJ, va fi trimisă la Uniunea Scriitorilor și autorii vor lua și pensie specială de scriitori.
Propuneri Bistriței Obiectiv 35 Coridor de mobilitate Calea Clujului – Drumul Cetății.
Sper că acest proiect să se revizuiască din temelie și să nu se mai vină cu aberația cu lărgirea imposibilă a străzilor Calea Clujului și Drumul Cetății fiindcă acolo sunt necesare piste de biciclete ( pe partea bună cu șanțul de gardă și nu distrugerea trotuarului pe partea cealaltă ), este nevoi de trotuare pe ambele părți a străzi și treceri de pietoni pe care copii să meargă în siguranță la școală și oameni să meargă în siguranță la muncă.
https://timponline.ro/proiectul-de-amenajare-a-pistelor-pentru-ciclisti-pe-drumul-cetatii-schimbat/
Observați că nimeni nu comentează Strategia Judetului. Nu e nimic de comentat acolo. Numai prostii. Lumea comentează propunerile municipiului adaugate mecanic intr-o anexa fara nici o legatura cu referatul ce va fi aprobat de CJ. Aceste propuneri nici nu aveau ce sa caute in Strategie.
Alexandru, Strategia contine adresa de email cornelban73@gmail.com folosita de firma de consultanta care este responsabila. Comentariile care sunt pertitente pe fond vor luate in serios de autori si ma voi asigura ca le vor primi. Tonul contondent nu descurajeaza. Este un cost al societatii liberale. Suntem platiti din bani publici si intr-o democratie trebuie sa raspundem cu buna credinta oricarui exercitiu critic care sa perfectioneze textul. Puteti evident cita direct din Strategie, aici este un forum cu anonimi. Plus ca din din punctul nostru de vedere se poate cita si fara anonimat, nu avem nimic de ascuns, ne chiar dorim o dezbatere viguroasa. Asteptam comentariile dvs, cu sau fara stil pamfletar, chiar ne e indiferent. Conteaza sa iasa un text mai bun. O zi buna.
Gen: ”Măsura: Coordonare între Consiliul Județean și alte instituții publice și ONG-uri (gen
Produs în Bistrița-Năsăud) pentru a-i informa pe fermieri despre avantajele agriculturii
sustenabile și de a-i susține cu asistență tehnică de durată pentru a-i ajuta să facă față
rigorilor certificării.”
ONG-ul Produs în Bistrița-Năsăud este de fapt in subordinea CJ, îi asigură conducere și îi plăteste, de la buget, funcționarea. O măsură de tipul fă-te că lucrezi!
Asta avem in strategie: CJ o sa-i informeze pe fermieri despre avantajele agriculturii sustenabile. Nu stiu cum au existat si au rezistat fermierii până acum, fără strategie și nesustenabil. Oricum nu mai aveau șanse. Noroc că se va ocupa de acum C.J Ups, n-am cerut voie să reproducem geniala măsură strategică!
” Fără o Centură prin afara intravilanului orașului, fără o Autostradă, fără un Aeroport , fără toate acestea Bistrița va rămâne un cătun nenorocit uitat de timp și lume ” .
Un județ nu se poate dezvoltat fără infrastructură așa că trebuie cât mai repede realizată viitoarea centură pe la Budac care să fie legată de Parcul Industrial Bistrița Sud și Parcul Industrial Teraplast. Centura pe la Budac trebuie să fie parte a Autostrăzi Nordului ( tronson Drum Expres Cluj – Bistrița ). În apropierea viitoare Centuri respectiv în zona Budac este neapărat să fie construit Aeroportul așa cu este precizat și în PATJ BN.
Văd că politicenii noștri au o memorie extrem extrem de scurtă parcă primarul Bistriței a promis în campania electorală o axă pe lângă calea ferată. Acum acest obiect cu care a câștigat primăria Bistriței nu se mai regăsește nicăieri. De aici se vede că lucrurile bune pentru oraș sunt neglijate în schimb avem bani pentru Alpin Coaster pe pârtia care surpă.
Județul nostru are nevoie și de altceva în afară de fotbal are nevoie și de sporturi tehnice cu motor care să dezvolte și creierul și reflexele.
În Bistrița la Cocoșul ar fi bine să fie construit un circuit mare de Karting atât pentru copii cât și pentru adulți pe care să se poată desfășura competiții naționale și competiții internaționale.
Un cicuit de motociclism ca lumea ar putea fi realizat în Bistrița în Woderland.
Corect. Este o omisiune nefericita. Vom completa ca atare, mai ales ca Bistrita este un jucator in industria auto si are sportivi celebri in sporturile motorizate.
”Măsura: Crearea de către Consiliul Județean în parteneriat cu un „miez” de producători
de legume de spații de depozitare modern de fructe și legume în zonele de tradiție, spații cu
temperaturi controlate și capabile să asigure serviciilor de planificare digitalizată a ofertei
pentru asigura cantitate, calitate, ritmicitate și termene de livrare scurte, cu respectarea
principiilor de trasabilitate.”
Ce e diferit aici de vechea Strategie a judetului in care CJ isi propunea sa facă exact acelasi lucru? „Miez”-ul! Între timp politicul s-a maturizat și politicile publice s-au concentrat în jurul „miezului”. Acolo e măduva, acolo e osânza, de acolo vin finanțarile în campaniile electorale. Fireste, nu se va face nimic pentru ca CJ nu este operator economic, nu poate si nu are dreptul să creze active de productie si comercializare pe care să le pună în mod preferential la dispozitia „miezului”. S-a dorit doar să se semnaleze incă o dată „miezului” deschiderea spre afaceri și să se genereze multă ceață pentru public și reprezentații presei pentru a întări percepția publică, deja existentă, că totul se întâmplă în jurul, cu voia și prin bunăvoința președintelui de județ. O aiureală! În realitate, producătorii de fructe din județ și-au înființat după aderarea la UE depozite care și în momentul acesta se situează la vârful tehnologiilor din domeniu și acoperă necesitățile de depozitare locale. Restul ”servicii de planificare digitalizată” a ofertei e bla, bla. Rămânem de aici doar cu „Miez”-ul!
Marcăr pentru nivelul de dezvoltare a unui județ : Județul nostru este un județ subdezvoltat asta se vede și din faptul că nu există nici-un Mall adevărat ce avem noi sunt doar niște Retail Park-uri. Spre exemplu Mureșul județul apropiat de noi are 3 recent sa deschis un nou Mall numit City Shoping Center, în schimb la noi tot nimic. Un Mall adevătat ar trebui realizat în Bistrița pe strada Simion Mândrescu acolo unde a fost Roseyanis.
Stați liniștit, de Centură și Autostradă nu se vorbește în Strategie. Nu intra în viziunea vinificatorilor, gastronomiștilor, turiștilor, filosofilor, sociologilor si antropologilor cărora le-a fost încredințată întocmirea Strategiei. Strategia e o chestie care să se discute la o masă plină de bucate însoțite de un vin bun. Desigur, toate pe gratis. Nu ca să se facă ceva.
În mod evident pentru toată lumea, traseul prin județ a autostrazii și realizarea acesteia era primul Obiectiv Strategic pentru Județ. Nici nu se face vorbire de așa ceva. Nici de modernizarea căii ferate și asigurarea în acest fel a accesului rapid la Aeroportul Cluj.
De ce a iesit așa? Simplu, cei cărora li s-a încredințat lucrarea nu au întrebat, nu au discutat cu nimeni despre prioritațile județului. Au vorbit ”decât” între ei, la cramă.
Este incorecta aformatia ca nu vrem autostrada. Autostrada Nordului este un proiect aflat pe tapet. Acest lucru este mentionat in Strategie. Nu putem propune lucruri deja propuse.
Domnule Ban, nu interesează pe nimeni dacă dvs. vreți sau nu vreți autostradă și ce replici meșteșugite aruncați spre a nu leza electoral angajatorul dvs. Important ar fi fost să găsim în Strategie modul în care Județul se raportează la chestiunea Autostrăzii și a traseului acesteia prin Județ pentru a stabili viitoare linii de acțiune.
Nu există chestiune mai importantă pentru dezvoltarea Județului în următorii 50 de ani decât traseul și construcția Autostrăzii. Nu cărările către cramele prietenilor ci Autostrada va determina creșterea sau abandonarea în continuare a județului de către locuitori și businessuri.
Iată ce scrieți în Strategie: „Prin „Autostrada Nordului” pare că se vor acoperi necesitățile de transport pentru județele pe care le deservesc, iar partea de nord a regiunii istorice Moldova nu va trebui să utilizeze autostrada Iași-Ungheni. Într-un calcul simplu, cele trei județe, Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava, au o populație de aproximativ 1,5 mil. de locuitori, de aici, în urma studiului de fezabilitate va rezulta dacă investiția va fi acoperită din punct de vedere financiar. Există însă multă incertitudine politica și tehnică legată de execuția acestui proiect.”
Nici o măsură, nici un rol al autorităților în trasarea și promovarea proiectului! Nimic!
Ce reiese de aici?! Doar un singur lucru. Conform Strategiei Județului, traseul și construirea Autostrăzii este considerată și tratată ca fiind o chestiune mult mai puțin importantă decât chestiunea „optimizării consumului de proteine pentru reducerea excrementelor”.
Înțelegem că nu vă opuneți autostrăzii. Din cele scrise în Strategie înțelegem însă că Autostrada Nordului nu este o chestiune de importanța strategică pentru Județ și că vă este mult mai la îndemână să vă referiți și să propuneți autorităților să se ocupe de „reducerea excrementelor” decât de traseul autostrăzii.
Mergem mai departe:
”Măsura: Înființarea, pe modelul de bune practici ENSCONET, a fondurilor POR și cu
susținerea programului de cercetare pomicolă a MADR, a unei “arhive genetice” pentru
speciile locale de fructe și legume aflate în risc de dispariție și care să fie folosite în eventualele inițiative gastronomice de nișă indicate la capitolul pe turism.”
Te doare mintea! Asta avem în strategie! CJ să susțină MADR cu fondurile POR (care nu există, POR e Program nu fond) ca să facă “arhivă genetică” (ce-i aia numai autorul strategiei știe, ca să sprijine inițiative gastronomice de nișă. Așa ceva!!! Dar și când a crește a suta generație de pui puși sub cloșcă de Bobotează în 2022, ce frumos și ce prosper va fi județul! Ne vom linge pe dește în punctele gastronomice de nișă.
Alexandru, sugestia dvs de a completa cu o discutie despre rolul autorităților în trasarea și promovarea proiectului autostrazii este rezonabila si va fi incorporata ca atare. Insa nu intra in competenta noastra sa discutam trasee, sunt lucruri care tin de studii de fezabilitate. Fiind un subiect de consens asumat de autoritati nu am considerat necesar sa accentuam prea mult si vom reveni aratand ca este un subiect pe care si noi dorim sa il intarim, alaturi de autoritati. Valoarea adaugata a unei Strategii este de a aduce in discutie lucuri noi in lumina prioritatilor noilor linii de finantare, prioritati care includ elemente ale tranzitiei verzi care pot fi usor ironizate (pute arata pudoare fata de problema excrementelor, insa ele sunt considerate importante in Pactul Verde European si alte documente comunitare legate de emisiile provenind de la aceste activitati. Cu siguranta stiti documetele dedicate de Comsie acestui subiect atat de vulnerabil la hohote de ras. In rest vom clarifica faptul ca nu a fost in intentia noastra sa facem ierarhia de prioritati pe care o mentionati. Noi va multumim pentru comentarii, si nu e vorba mestesugita, e interes sincer in ele, lucru pe care il veti vedea in varianta finala. Fiind o persoana fara umor si interes in saracsm trec foarte usor peste remarcile legate de persoana mea. Ceea ce trebuie sa primeze este binele comun, noi ceilalti suntem niste vremelnici slujbasi.
Pentru Cornel Ban și nu numai, În cadru conceptului Tranziției Verzi trebuie implementată și relocarea zonei industrială Bistrița din mijlocul orașului. Zona industrială din Bistrița este departe să fie verde , orașul sa extins natural și va continua să se extintă și zona industrială a fost înconjuată și pătrunsă de zone rezidențeale de locuit, astfel zona industrială trebuie relocată într-o arie mai propice industrie cum ar fi zona Sărata-Sărățel. Firmele care au avut viziune au făcut această relocare cu succes: TerraPlast și Politub sau relocat spre Sărățel și le merge superb, pe fostul teren TerraPlast construiește un cartier rezidențial de blocuri, RAAL și-a mutat o parte din activitatea de producție la Prundul Bârgăului etc…. Un Parc Industrial Mare ca cel de la Jucu care să fie accesibil petru toate industriile nu numai pentru industriile de nișă la modă acum trebuie făcut în zona Sărata și atunci și celelalte fabrici din zona industrială se vor reloca de la sine. Parcul Industrial Bistrița Sud este mult prea mic și extrem de prost gândit fiind dedicat Startup-urilor, majoritatea Startup-urilor vor muri atunci când se va termina finanțarea guvernamentală și cea Europeană, poate unele dintre ele vor avea șansa să fie cumpărate de companii mari și vor deveni niște simple puncte de lucru de mâna patra.
Am înțeles că se va face o secție de rugby la club sportiv județean.
Atunci stadion de rugby ar fi oportun să fie construit în oraș pe strada Drumul Cetății și nu departe la Cocoșul. Dacă nu se poate achiziționa terenul unde a fost fabrica de Teracotă atunci se poate construi pe terenul unde a fost Indreprinderea de Drumuri Județene.
Și locuitori din Nordul orașului Bistrița merită un stadion și o bază sportivă și aceștia vă pot aduci voturi sau să voteze cu alți care vor face acestă bază sportivă.
Strategia contine adresa de email cornelban73@gmail.com folosita de firma de consultanta care este responsabila. Comentariile care sunt pertitente pe fond vor luate in serios de autori si ma voi asigura ca le vor primi.
Și tot așa frate! Nu merită să vă mai plictisesc! Reținem pentru final totuși măsura propusă de CJ de reducere a excrementelor:
”Măsura: Constituirea de clustere zootehnice bazate pe pășunat tradițional, … îmbunătățirea pășunilor pentru a mări productivitatea per animal, optimizarea consumului de proteine pentru reducerea excrementelor și emisiilor și evitarea proiectelor axate pe producția de carne de vită.”
Se vor constitui clustere ca să aibă vacile ce păsuna și se vor îmbunătăți pășunile pentru a se ajunge la ”evitarea proiectelor axate pe producția de carne de vită.” Nu e minunat?!
Cheia e optimizarea consumului de proteine pentru reducerea excrementelor! Eu înțeleg unde bate. Lăsați măh, săracilor și proștilor agricultura, și trăiți și voi ca bogații, de pe urma vânatului și așa o să reduceți și amprenta de carbon. No more fasole și legume! Reduceți excrementele și flatulațiile ca să avem un aport pozitiv la balanța de carbon.
Problema ar fi că nu este suficient vânat pentru toată lumea și nu oricine își permite arme de vânătoare scumpe, plata gonacilor și jeep-uri pentru a ajunge în fondurile de vânătoare. Ca să atingem mai eficient obiectivul reducerii excrementelor cuplat cu cel al evitarii proiectelor axate pe producția de carne de vită era mai eficient formularea obiectivului strategic de declarare a bovinelor din județ vânat, eliberarea acestora din adăposturi și vânarea lor liberă, la pândă sau la goană pe tot teritoriul județului.
Ion Heliade Radulescu , marele istoric , scriitor , om politic , filolog etc. , fondatorul Academiei Romane , considerat cea mai mare personalitate a vremii sale spunea : „Scrieti baieti , numai scrieti !” In acele timpuri de cristalizare a limbii romane , indemnul sau era acela de a determina pe cei care stiau citi sa-si foloseasca si condeiul spre imbogatirea si prosperitatea limbii. Astazi , dupa mai bine de 150 de ani , va indemn si eu : „Scrieti , baieti (nu conteaza ce) , numai scrieti!” Asa puteti (cu siguranta) ajuta la dezvoltarea judetului…
Cel mai mișto la Strategia asta e faptul că, înainte să fie ea aprobată de CJ, un An din Strategie l-am și bifat. A trecut! Cu privire la 2021, în Stategie, se fac previziuni pentru trecut. Mă întreb, dacă l-a plată a fost tarifat corespunzător? Există oare vreun argument mai bun pentru a argumenta profesionalismul, precizia și eficiența cu care se lucrează la CJ? Și, cel mai important obiectiv strategic ”să ne voteze proștii”, aferent msăurii ”să dăm bine în poză să-i prostim încă o dată” a fost îndeplinit cu succes. Felicitări, deținătorilor drepturilor de autor.
Exista o explicatie simpla si nu necesita hiperbolele invocate: doi dintre autori nu au putut calatori din cauza restrictiilor din iarna si primavara trecuta. Vorbim de doua persoane vulnerabile medical ale caror contributii depindeau de munca in teren. In ce ma priveste am fost in lockdown danez. Sunt motive rezonabile, sper ca sunteti de acord.
Baftă în modernizarea drumului DJ172G Satu Nou – Cușma !
Vă așteptăm cu țuica la inaugurare.
Coroborată cu propunerea primărie Bistrița obiectiv 30 Park & Ride să fie făcute și acest tip de parcări care să deservească Bistrița și la Tărpiu și la Dumitra. Ținînd cont că terenurile de acolo nu sunt pe teritoriul municipiului Bistrița aceste parcările de la Tărpiu și Dumitra pot fi făcute cu ajutorul Consiliului Județean.
La acest obiectiv ar fi potrivit să se adauge o parcare supergeneroaasă de tip Park & Ride la Sigmir ținând cont și de faptul că Europa încurajează acest tip de parcări și sunt fonduri europene pentru acest tip de parcări și nu pentru alte tipuri.
La propunerea Primărie Bistrita nr. 44 pentru Perdele verzi aferente DN 17 în Unirea și Viișoara este neapărat de adăugat și perdele verzi în Bistrița propriuzisă deoarece DN17 nu este întrerupt între Unirea și Viișoara ci continuă prin Bistrița.
A reapărut Neverland ha, ha pasajul subteran dinte str. Gării – Tărpiului. Niște pasarele sunt mult mai fiabile și ieftine.
Nu se va faci niciodată acest pasaj din mai multe motive:
Primul nu știu cine va da finațare pentru ceva pentru care ai renunțat deja la finațarea pe care o aveai pentru că ai renuțat la internodal din cauza amicului doctor care vrea să pună mâna pe clădirea Autogării.
Doi este cam greu să se păstreze cu un pasaj supteran legătura de acum foarte bună și necesară dintre străzile Industrilor – Dimitrie Cantemir și Arțarilor – Rodnei și conectarea acestor și cu străzile Gării Tărpiului cu un sistem de pasarele acest lucru este poate face mai ușor.
Alt motiv este nevoi de spațiu ar trebui demolate Magazinele, Carrefour, Șurubelul și pe partea cealaltă, Magazinul Depozit și Casa Someșană și alte clădiri de acolo.
Fără comentarii : Cum sa renunțat la această trecere ( internodal ) de cale ferată și cine sunt viinovații care au făcuto vedeți în acest articol:
https://timponline.ro/centrul-intermodal-garii-tarpiului-industriei-nu-se-mai-face-contractul-de-finantare-inceteaza/
Propunerile cetățenilor Bistriței se pot regăsi și in comentariile din următorul articol :
https://timponline.ro/primaria-bistrita-demararea-procedurilor-de-actualizare-a-planului-urbanistic-general/
Să fim realisti. Profilul economic al județului Bistrița-Năsăud este prin excelență agricol. Totusi, agricultura judetului Bistrița-Năsăud are o anumită particularitate, fiind axată preponderent pe zootehnie si pomicultură. Nu întâmplător, la Bistrița a functionat una din cele mai mari fabrici de lactate din țară cu o capacitate de prelucrare de 50 de mii de litri de lapte pe zi, care din păcate a devenit o amintire.
Nici in domeniul pomiculturii lucrurile nu stau prea bine. După cum se stie, în anii 1980 Judetul Bistrița-Năsăud se număra printre cele mai importante zone pomicole ale României cu o suprafată de peste 16.000 de hectare de livezi. Acestea erau repartizate in trei bazine pomicole si anume:
-Bazinul Bistrita- cu centrele Bistrita, Josenii Bârgăului, Sieu-Măgherus, Dumitra si Lechinta;
-Bazinul Piemontul Călimanilor- cu centrele Sieu, Cetate, Sieut;
-Bazinul Ungurasului si Suplaiului-cu centrele Branistea, Reteag, Nuseni, Beclean, Căianu-Mic;
O contributie importantă la dezvoltarea pomiculturii judetului a avut Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistrita care a asigurat materialul săditor pomicol si a elaborat tehnololgiile care au stat la baza întocmirii proiectelor de înfiintare de livezi intensive.
Pe vremea aceea la Bistrita exista o fabrică de marmeladă cu o productie de 1200 tone anual si unul dintre cele mai mari depozite de fructe din țară cu o capacitate de păstrare de peste 3000 de tone anual, care după 1989, odată cu diminuarea drastică a suprafetelor de livezi acestea au devenit amintire.
Pe de altă parte, județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.
Este genială propunerea de redeschidere și de dezvoltare a ștrandului Mecanica din Bistrița.
Multă baftă !
Limitarea înmulțirii vulpilor, majorarea alocației de hrană pentru câini și pisici, creșterea traficului greu ( astfel zilnic să se ardă 100 milioane litri de combustibil), vânzarea la fier vechi a căii ferate, construirea de piste de motociclete, interzicerea creșterii bovinelor,porcinelor și ovinelor,demolarea tuturor fabricilor (rămășițe comuniste), înființarea în fiecare sat de agenții de turism, obligativitatea participării la jocuri de noroc,etc
Nu poți elabora un proiect pentru un județ în atât de scurt timp, doar dacă vorbim de Copy / Paste.
Județul BN, ca întreaga Românie, are nevoie de 1 singur proiect: MERITOCRAȚIE (profesioniști cu bună intenție în funcții cheie). Restul este poveste pentru idioți!
Inutilitatea asta cu ” trenul urban ” prin Bistrița prea seamănă cu o sifonare de bani. Ar fi mult utilă pentru locuitori județului demolarea căi ferate și în loc construirea unei șosele rapide.
Trenul urban în Bistrița este o utopie:
– Bistrița este un oraș mic ce nu justifică timpul în care aștepți să vină trenul și deplasarea de la stație până unde ai nevoie, mult mai rapid te poți deplasa cu bicicleta , sau cu mașina.
– Pentru a avea pasageri trenurile urbane trebuie să aibă o frecvență foarte mare dar nici să nu încurce ceilalți participanți la trafic asta înseamnă că trenul urban sa circule pe sub pământ ( metro ) sau să circule suspendat pe pasarele, în ambele cazuri investiția în aceste lucrări este foarte mare și nu se justifică la numărul potențial de pasageri din Bistrița.
Oportun pentru județ ar fi demolarea căi ferate Bistrița – Bârgău și înlocuirea acestea cu o șosea rapidă.
Ar fi bine să se realizeze o platformă de descărcare și încărcare de containere de pe calea ferată în zona Sărata care să deservească Bistrița, Parcul Industrial Bistrița Sud și Parcul Industrial Teraplast.
Cludia, transportul urban sustenabil este o prioritate europeana si a fost de altfel asumat si de primarul Turc. Este o idee buna si pentru automobilisti, marirea numarului de benzi nerezolvand nicaieri in lume problema traficului.
Horia, este vorba de tren ajustat la orarul navetei pe platforma industriala a orasului. Ar debloca centura de autobuze dimineata si la schimbul de dupa amiaza.
Unele din proiecte deși par bune în realitate au produs doar dezastre un exemplu în acest caz este falimentul Centrului Vechi a Bistriței produs de zona pietonală și care se va adânci dramatic odată cu construirea Linie Verzi.
Înainte momentul când se studiază aceste proiecte este necesar să se facă o simulare cu ce se va întâmpla în zonă dacă se vor aplica aceste proiecte și nu mai după aceea să se ia niște decizi.
Acum singura soluție pentru a mai salva Centru Vechi ar fi mutarea Autogării în Piața Centrală în jurul primărie așa cum sunt în foarte multe orașe civilizate din Europa.
https://timponline.ro/s-a-gasit-cumparator-pentru-casa-ion-zidarul-primaria-bistrita-ia-bani-cu-imprumut-ca-sa-faca-aici-expozitii/
Îngustarea străzilor Gării-Decebal-Andrei Mureșanu- Năsăudului este alt proiect care va aduce multă aglomerație și poluare și un dezastru economic în Bistrița excepție făcând de acum firmele dr casă care se bat să pună mâna pe proiect.
Acest proiect trebuie anulat acum când încă se mai poate așa cum sa făcut și cu internodalul.
https://timponline.ro/ce-se-intampla-cu-strada-dinu-lipatti-si-axa-garii-decebal-a-muresanu-nasaudului/
Felicitări primarului Becleanului pentru începerea proiectului la Centură.
Bistrițenii iară au rămas în urma calului ha, ha
Sunt necesarea realizarea de drumuri agricole de genul prin fundul curților care să scoată ciurdele de animale și atelajele agricole de pe drumurile județene. Aceste ciurde pe lângă că blochează traficul auto sunt și un real pericol pentru circulație, recent în județ un autocar a intrat direct într-o ciurdă.
După cum știu conform legislației în vigoare ciurdele de animale sunt interzise pe drumurile publice. Cumva autoritățile județene și primari de comune trebuie să găsească o modalitate de construire a acestor drumuri pot fi și de piatră nu este nevoie să fie asfaltate.
Multumim. O idee foarte buna. O vom discuta.
În lista de Proiecte este trecut și Realizarea Proiect Ciclabil partea II a implementare.
Unde aș putea vedea harta acestor traseie de bicicletă sau unde pot vedea online acest proiect ?
Se pare că este ținut ascuns că nu știe nimeni de el.
Nu intra in atributiile unui document startegic acest nivel de detaliu. Aici se dicuta lucrurile la nivel macro si unde e posibil la nivel micro. Traseele sunt o chestiune extrem de tehnica si necesita studiu separat.
Dn. Ban, Traseiele de biciclete și pistele de biciclete urbane pentru a fi funcționale trebuie să fie interconectate toate între ele. Piste de biciclete apar în mai multe proiecte oarecum disparate, Piste de Biciclete Bistrița Etapa I, Via Transilvania, Traseul Mocăniței Teaca, Drumul Vinului, traseie de Monting Bine etc . Spre exemplu Pista de Biciclete de tipul Evadare din Oraș de pe strada Drumul Cetății pentru a fi complet funcțională ar trebui prelungită pe Calea Clujului până la pista din Viișoara respectiv pe Simion Mândrescu și Valea Rusului până la pista de la Unirea iar Pista din Unirea prelungită pe o altă pistă pe strada Aerodromului până la noua Sala Polivalentă. Da, în Europa există Traseiele de pe Eurovelo care sunt conectate cu pistele locale iar în Marea Britanie există Național Routes care străbate toată țara și este conetată la pistele de biciclete locale
Acum revin la sensul întrebări mele precedente. Eu nu am găsit nicăieri pe mediu online Proiectul Ciclabil partea II pentru a vedea cum aș putea ajunge din Bistrița pe aceste trasee. Bănuiesc că deoarece ați trecut acest proiect în strategie știți pe unde vor fi traseele de biciclete de pe acest proiect , doleanța mea este dacă ați putea posta aici un link unde aș putea să văd online acest Proiect care se pare că a ajuns în faza II fără ca aproape nimeni din județul nostru să știe de existența lui ?
Propun ca traseu turistic” Drumul Prunelor ” care să treacă prin livezile de pruni și cu opriri obligatori pentru degustări la cazanele private unde se face mirifica licoare.
Țuica de prună este baza economiei județului și mai puțin vinul.
Am elaborat asupra acestui aspect in capitolul pe mediu. Este si marea prioritate a cetatenilor judetului conform sondajului facut de noi onine si in persoana.
Stimate Cornel, foarte bine că ați publicat adresa de email al socității de consultanță.
Poate uni din cei ce au adăugat comentarii aici for și transmite pe email sugestiile însă probabil că mulți dintre ei nu o vor face neavând interese directe în propunerile lor ( fiind mai mult să zicem niște propuneri probono ) așa că poate faceți o selecție și să transmiteți propunerile care vi se par semnificative chiar și acelea care au alt punct de vedere decât cel din draft fiindcă și acestea pot fi un bun punct de a analiza și altfel strategia și de a îmbunătățire pe cât posibil a strategie.
Numai bine
total de acord
Un patinoar Olimpic permanent similar cu patinoarul Olimpia din Brașov s-ar putea construi în orașul Bistrița pe un teren de pe fosta centură. Acolo se vor putea desfășura tot timpul anului meciuri de hochei pe gheață și antrenamente pentru patinaj artistic.
Patinoarul sintetic fiind doar o jucărie pentru câteva clipe de relaxare și nu mai mult.
Se vede și de aici că cei ce au ales denumirea de brand-uri pentru județ nu au nicio legătură cu realitatea sau cu promovarea de produse în cazul de față produse turistice și vinuri.
Un brad să aibă succes trebuie să fie scurt, simplu și ușor de pronunțat și dacă se poate să spună și ce vrei să promovezi exemple braduri de succes Nike, Apple ( măr) , Amazon, Audi etc.
În domeniul vinurilor cea mai cunoscută șampanie este Moet scurt și simplu.
Să dăm exemple cunoscute a brandurilor cunoscute de bere din Ardeal care sunt Ursus, Silva și Ciuc în schimb berea Neumarkt nu are prea mare căutare fiindcă nu ști cum să pronunți și să o ceri de la magazin dacă vrei să și să o scri corect după dictare mai bine renunți. Acum să presupunem că mergem la magazin și cerem : Vreau un vin de No…nuștiucum sau mai bine lăsați dați-mi unul de Panciu. Apropo știe cineva cum se pronunță Nösnerland asta ? Dacă citești un ghid turist îți faci bagajul și pleci undeva prin Norvegia că așa sună denumirea nu cu o regiuni din România și așa Norvegieni au mulți turiști îi mai trimite-mi acolo și pe potențialii noștri turiști. O mare parte din potețialii turiști pot fi români dar pe aceștia i-am pierdut din star cu o așa denumire imposibil de pronuțat. Să ne imaginăm că ne luăm inima în dinți și când ieșim la plimbare cu recenta prietenă îi facem propunerea indecentă : La vară nu ai vrea să vi cu mine pe via Nonuștiucum?!…No?!…adică mai bine mergem la mare ?
Nu este mai simplu, scurt și intuitiv brand-ul să fie ” Regiunea Vin” scurt simplu, intuitiv și maxim de eficace așa se va schimba și denumirea urîtă ” via Nonuștiucum?!..” cu ” via Vin” care este o poezie ca o joacă de cuvinte ușor de ținut mite. În branding diferența dintre succes și eșec este dinte câteva litere și tot alfabetul plus o diacritică imposibilă ca la Nönuștiucum.
Cea mai mare problema a judetului si a orasului e urmatoarea:
Pleaca 90% din tinerii si nu se mai intorc naibii in judet pentru ca nu au de ce.
Vrei sa te intorci ca sa lucrezi ce?
De maxima prioritate sunt:
-facultati de info, inginerie sa ramana acasa si sa nu mai plece capitalul catre Cluj.
Baia Mare are, Satu Mare are, Oradea are.
-unde sunt tineri, vin si investitori ca au forta de munca
-dati facilitati firmelor si gratis sa vina sa se extinda.
ati vazut din sate de prin Alba ce s-au dezvoltat
-legatura catre autostrada, suntem izolati naibii cu Olteanu, Daniel Suciu, Doina Pana, Denes, Robert Sighartau si tot nu avem o legatura catre autostrada. Voi ce faceti ma papagalilor la Bucuresti?
-sport pentru toti locuitorii judetului, spatii recreative, sa aiba lumea ce face, la Cluj joci tenis de camp, de masa, fotbal, volley, squash toate terenurile sunt pe GRATIS si foarte frumos aranjate
Toate tarile din vest se bat sa atraga tineri buni ca stiu ca asta le aduce valoare in zona, asta trebuie sa fie prioritatea noastra.
Da-ti-le motive sa vina inapoi!
Pentru tineri și pentru economia județului trebuie construit campusul Universitar al Universități Autonome Bistritene ” Gheorge Coșbuc ” de pe Drumul Dumitritri Vechi. Este absolut necesară dacă județul vrea să aibă un viitor, construirea acestei facultăți AUTONOME unde să poată să existe secții de care intr-adevar are nevoie județul ca : informatică, inginerie auto, inginerie aviatică ( cel mai înalt nivel de tehnologie al omeniri ), chiruguie medicală și nanochirugie, și mai puțin secțiile de mâna opta plasate de extensiile altor Universități secții pe care le poți găsi pe toate gardurile ca : juridic, administrație publică, turism, contabilitate etc…
Pentru a atrage tineri să rămână în județ și de ce nu să vină din alte județe la Universitatea „Gheorghe Coșbuc” de pe Drumul Dumitri Vechi trebuie construit un Campus Universitar închegat cu Amfiteatre, Laboratoare, Săli de Sport și Terenuri de Sport mari, cu o grădină botanică centrală, și locuri de cazare în stil case cu 4 garsoniere și un loby comun pentru activități de studiu și sociale iar în mijlocul ansamblului de case să fie o cantină mare și elegantă plus mici magazine pentru rechizite, farmacie etc..deasemenea o zonă de relaxare cu o Discotecă și alte facilități de relaxare. Așa veți atrage tineri valoroși în județ . Drumul Dumitri Vechi este locația cea mai bună pentru Universitatea Bistrițiană Gheorge Coșbuc fiindcă în altă parte din oraș nu ai loc unde să construiești un Campus Universitar bun și unitar, în oraș nu ai loc nici măcar să faci o parcare ca lumea dinpotrivă un ditamai Campusul Universitar iar pe pășune la Sărata nu va merge niciun tânăr deoarece este mai ușor să ajungi la Cluj decât acolo la Sărata, vezi eșecul Parcului Industrial de a atrage firme cu tineri novatori. Lua-ți exemplu de succes de la liceul Logos care a fost construit aproape de Drumul Dumitri Vechi, Liceul Logos fiind singura școală nouă construită în Bistrița după Revoluția din 1989.
@Universitate pe Drumul Dumitri Vechi
Total de acord.
Avem spatiul si bani se pot atrage.
Greifswald Germania are o populatie de 55.000 de locuitori si una dintre cele mai bune universitati din Germania.
Cu teren de sport si facilitatile enumerate ar fi o bucurie sa vii la Bistrita din orice oras.
Cine isi asuma acuma?
Denumiti un om inclinat catre educatie si sa faca fapte din judet.