Zidul Cetății Medievale scapă de plasa care îl mutila pentru a-l proteja

Plasa sudată montată pe Zidul Cetății Medievale va fi înlăturată de noua administrație a orașului. Primarul Gabriel Lazany consideră că soluția aleasă la vremea respectivă a fost ”o prostie”, întreaga lucrare urmând să fie dezafectată.

”În 2021, prima mare lucrare a fostului edil a fost îmbrăcarea în plasă sudată a Zidului Cetății Medievale. Eu nu cred că cineva din domeniul cultural a fost consultat pentru acea prostie și idee pe care trebuie să o dezafectăm”, a spus primarul Bistriței într-o emisiune la postul local de televiziune AS-TV Bistrița.

În luna martie a anului 2021, Primăria Bistrița a pus pe seama ”degradărilor produse la câteva porțiuni din zidul Cetății  Medievale Bistrița, situate pe strada Dogarilor” montarea respectivei plase cu scopul de ”protejare a zidului cetății”.

Decizia a încins spiritele îndeosebi în mediul online unde au curs criticile din partea bistrițenilor revoltați de soluția aleasă:

”A vrut și zidul să plece din țară?”, ”Hai cu-n gard de ăsta și peste Biserica Evanghelică și ne-am scos”, ”Cât le mai plac unora gratiile”, ”Zidul cetății transformat în depozit de piatră. Un obiectiv de mare interes turistic. Aș mai adăuga o nemuritoare replică din Caragiale: Amice, eşti… idiot!. Sunt curios ce i-a zis Comisia pentru monumente istorice”. ”Resursele de prostie și impostură sunt chiar inepuizabile, indiferent că e vorba de Bistrița, de Cluj sau de Oradea… Fenomenal!” ”Ce ingenios. Altfel nici nu știu cum ar fi rezistat secole la rând zidul cetății fără gardul tip plasă…” ”E vizibil ca zidul a fost masiv reconstruit pe vremea comuniștilor. Și încă nu la modul cel mai reușit. Dar porcăria pe care au făcut-o ăștia cu gardul de sârmă este fără de seamă. Nu cred că există undeva în lume un exemplu comparabil de prostie”.

Din zidurile oraşului medieval se mai păstrează azi la Bistriţa doar câteva fragmente:

• În extrema vestică a străzii Dogarilor, de la parcela cu numărul 6 până la intersecţia cu strada Nicolae Titulescu; zidul are aici o înălţime de aproximativ 3 m, se învecinează pe latura de nord cu strada, iar pe latura de sud cu un colţ al parcului;
• În zone de mijloc a străzii Dogarilor, în dreptul actualului Azil pentru persoane vârstnice, se află Turnul Dogarilor şi un fragment de zid refăcut în timpul anilor 70 ai secolului trecut;
• În extrema estică a străzii Dogarilor; zidul are o înălţime de 1 m şi se învecinează la nord cu strada Dogarilor, iar la sud cu un colţ al parcului municipal;
• În zona actulului Palat al Culturii, zidul mai păstrează urmele unei porţi secundare (fosta Poartă a Broaştelor) şi fragmente ale unor guri de tragere; în această zonă zidul are o înălţime de aproximativ 5-6 m; se învecinează la nord cu capetele unor parcele construite, iar la sud este curtea interioară a Casei Municipale de Cultură.
• În zona străzii Ecaterina Teodoroiu, zidul are o înălţime de aproximativ 3 m; desparte parcelele construite de spaţiul străzii şi este străpuns de porţi de acces în curţi sau de construcţii ridicate în secolele XIX-XX;
• În zona străzii Bistricioarei înălţimea zidului este variabilă şi se păstrează de-a lungul limitei parcelei de la actualul Protopopiat Ortodox (spaţiul fostei mănăstiri franciscane).