(INTERVIU) Una dintre cele mai moderne ferme de vaci de lapte din Europa şi totodată cea care obţine cea mai mare producţie din România se află în Bistriţa-Năsăud. Toate produsele proaspete de la Carmolact Monor se fac cu lapte din ferma „de patru stele” de la Şieu Odorhei, cum îi place dr. Eugen Creoşteanu să o numească, unde animalele nu intră decât foarte puţin în contact cu omul. În aceste zile toride sunt răcorite cu instalaţii speciale şi dorm pe saltele. În trecut au ascultat chiar şi muzică simfonică.
Am ajuns la Şieu Odorhei într-o dimineaţă în care începuse mulsoarea. În incinta respectivă, totul este mecanizat şi computerizat. Am văzut animale intrând în boze, cărora li se scanează numărul şi le este măsurată cantitatea de lapte după ce au fost mulse. Dacă aceasta corespunde standardelor, se aprinde un bec verde, dacă este prea mică, altul roşu. Animalul respectiv are o problemă şi nu va mai putea ieşi din ţarc împreună cu celelalte, ci va fi direcţionat spre o zonă în care medicii veterinari îl examinează şi văd de ce are nevoie. Nimeni nu intră în contact cu laptele, acesta fiind direcţionat direct din ugere într-un tanc, adus la temperatura potrivită şi trimis la Monor, la fabrică. În felul acesta e cât se poate de curat şi lipsit de germeni, ideal pentru a fi folosit ca materie primă pentru produse proaspete. De fapt, singurul.
Dincolo de camera de muls, ferma în sine e spectaculoasă. Animalele stau în gradjuri înalte, bine ventilate, unde, dacă temperatura depăşeşte 27 de grade Celsius, sunt răcorite dintr-o instalaţie cu apă. Bălegarul e adunat mecanic, omul intervenind doar ca să le aducă mai aproape hrana pe care o împing în mod normal cu botul atunci când o consumă. Unul dintre adăposturi e dotat cu saltele speciale pe care vacile se pot odihni fiindcă doar în felul acesta dau mult lapte.
Despre fermă am stat de vorbă cu medicul veterinar Eugen Creoşteanu, cel care se ocupă îndeaproape de ea, în timp ce Ioan Neagoş, al doilea asociat din firma Carmolact Monor, se concentrează mai mult pe fabrica de procesare de la Monor.
Ce v-a determinat să înfiinţaţi o fermă de vaci de lapte?
Fabrica de procesare a laptelui de la Monor avea nevoie de lapte de bună calitate. Dacă la începuturile activităţii noastre – procesăm lapte de peste 25 de ani la Monor- pretenţiile consumatorului nu erau atât de ridicate, încet, încet pretenţiile pentru calitatea produselor au crescut. Atunci am fost obligaţi să creăm o idee de afaceri pentru a produce un lapte de calitate şi constant. Există o particularitate deranjantă pentru toţi procesatorii de lapte care aparţine acestei ţări şi care înseamnă sezonieritatea producţiei de lapte în sensul că ţăranii vara dublează sau chiar triplează cantitatea de lapte, iar iarna ţin vacile în repaos mamar, astfel încât o fabrică de lapte nu avea cursivitate pe contractele pe care voia să le facă. În această situaţie, ideea unei ferme a existat latent până când i-am dat drumul. În 2011 am accesat fonduri europene pe programul APDRP (actuala Agenţie de Finanţare a Investiţiilor Rurale). Peste 2,2 milioane de euro a fost proiectul din care contribuţia noastră a fost de 60%, iar nerambursabili 40%. Deci în 2011 am început să construim adăposturile, am cumpărat un nucleu de vaci din Cehia, vreo 500 de capete, iar restul animalelor le-am crescut în pepiniera noastră, acum având peste 1300. Am ales rasa Holstein Friza, „regina laptelui”, dar ca să fie performantă trebuie să fie stimulată.
Ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă multe, de la confortul animalului, până la raţia furajeră, începând de la relaţia socială între om, îngrijitor, personal tehnic, auxiliar şi animal, până la analiza în profunzime a stării metabolice. Înainte exista o sintagmă: casă, rasă, masă. Pe măsură ce pretenţiile au crescut, a mai intervenit un factor pentru un rezultat pozitiv: managementul. Eu spun tuturor că pentru o reuşită în business-ul creşterii vacilor de lapte trebuie să ai patru condiţii: rasa, masa, casa şi managementul. Aş pune managementul în faţa tuturor. E foarte important să manageriezi bine o turmă de 1300-1400 de vaci câte avem acum. Fără programe de management nu poţi stăpâni o cireadă să-ţi producă anumite cantităţi de lapte, cum ne produc nouă. Sunt exemplare care dau 70 de litri de lapte zilnic, media fiind între 37 şi 40 de litri pe cap de vacă la un efectiv de peste 600 de vaci mulse pe zi. E o producţie pentru care fostul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, la Târgul Indagra de anul trecut, ne-a oferit diploma de „Ferma cu cea mai mare producţie de lapte din România”. Recunosc că mi-a plăcut foarte mult lucrul acesta.
Cu ce hrăniţi animalele?
Hrana nu se dă pe sortimente, e un mix de furajare, diferenţiat în funcţie de categoria fiziologică a vacilor. Cele din prima parte a lactaţiei au o anumită furajare, cele din repaos mamar au altă furajare, viţelele care urmează să fie pregătite pentru însămânţare au alt regim. Sunt vreo 6-7 reţete diferite în funcţie de starea fiziologică a animalului şi producţia pe care o obţine. Nu este o raţie unică. Raţia e compusă din furajele de volum: silozuri, semifânuri, concentrate pe care le producem noi. Ferma are în jur de 1000 de ha în arendă unde producem marea majoritate a furajului, mai puţin proteina din soia sau din floarea soarelui pe care nu reuşim să o producem aici.
„Casa” am văzut-o. E, într-adevăr, un model.
Da, are patru stele „casa” noastră. Avem într-un grajd saltele. E o tehnologie. Vaca, pentru ca să producă mult lapte, trebuie să stea, să se culce, să găsească un pat confortabil fiindcă, în acel moment, se declanşează două circuite sanguine spre uger, unul intern şi altul extern. Debitul sângelului în zona mamară cât timp ele stau culcate, aproape se dublează. O cantitate de sânge mai mare spre glanda mamară înseamnă că şi aportul de nutrienţi pentru producerea laptelui e mai mare, iar producţia creşte. Interesul nostru e să facem ca animalul să stea cât mai mult, să consume cât trebuie şi în rest să stea să se odihnească, să nu intre nimeni să îl deranjeze, să nu facă zgomot, să nu le perturbe starea de relaxare. Am folosit şi muzică simfonică, dar ceva s-a întâmplat cu staţia. O vom folosi din nou pentru că vaca e unul dintre cele mai sensibile animale. Eu personal sunt îndrăgostit de vacă fiindcă e de o emotivitate teribilă. Are nişte simţuri senzoriale pe care omul nu le are. E sociabilă, comunică din priviri multe lucruri. Unele vaci ne spun din privire care e starea lor de sănătate, de bine. Vaca e sensibilă. Produce mai mult lapte pe fundal muzical. Sistemul nervos e adus în parametri de linişte, ceea ce poate să producă mai mulţi hormoni, mai multe substanţe necesare pentru realizarea unei producţii mari.
Contează şi răcoarea?
Da, contează. În ultimii ani începem să ne alarmăm că avem veri sahariene, toride. Limita de confort a unei vaci Holstein, în care ea se simte bine, e cuprinsă între minus 5 grade şi 25 de grade Celsius. Peste 27 de grade Celsius, începe stresul termic. Asta înseamnă că ea începe să consume foarte multă energie ca să-şi regleze temperatura. Vaca pierde căldură doar prin respiraţie. Şi atunci, adaptându-ne la aceste schimbări climatice, am început să suplimentăm confortul vacii şi să minimalizăm efectul stresului termic, care e brutal, poate poate fi chiar mortal. Am început cu ventilatoare şi un sistem de sprayere pe ventilator, am pus ventilatoare pe paturile de dormit, un sistem de sprayere care le udă şi încercăm, prin toate aceste metode, să minimalizăm efectul şocului termic. Dacă în anii trecuţi vacile se culcau în urină să se răcorească sau stăteau în picioare, anul acesta suntem fericiţi că vacile, şi la 40 de grade Celsius, se culcă, se duc şi mănâncă, produc lapte. În vârf de caniculă am pierdut 5-6% lapte în condiţiile în care pierderile de lapte în condiţii de şoc termic sunt de minim 20%. Asta nu numai în România, în toate ţările, inclusiv în America.
E multă tehnologie în această fermă. Spuneaţi că e de patru stele. Ce i-ar lipsi să fie de 5?
Ca să fie de 5 stele ferma aceasta, ca şi alte ferme din ţara asta, ar trebui să se găsească oameni conştienţi care să lucreze în ea. Ar trebui să se schimbe mentalitatea fermierului, să se umble la mentalul colectiv şi să-l facă pe om să fie mândru că îngrijeşte animale, că produce lapte şi dă de mâncare la oameni. La mentalul acesta nu se lucrează. Se lucrează la subvenţii, dar nu la psihicul fermierului. În Olanda sau Finlanda, un fermier e privit cu acelaşi respect ca un medic sau avocat bun. Populaţia e aproape îndatorată acestui fermier fiindcă ştie că, în fiecare zi, pe masă, găseşte produsul făcut de el. Lucrul acesta îl motivează şi pe fermier să facă un produs de calitate, iar în al doilea rând să nu îi fie jenă de ce face, să facă cu bucurie lucrurile acestea. Ca să fie de 5 stele o fermă în România ar trebui să se schimbe mentalităţi. Dacă nu avem oameni care să lucreze cu simţ de răspundere şi bine, atunci încercăm să automatizăm cât mai mult, intervenţia omului să fie limitată, aşa încât să nu pierdem confortul şi starea de bine a animalului. Facem cheltuieli foarte importante pentru a obţine lapte de bună calitate. Spălările, dezinfecţiile sunt pe program automat ca să limiteze contaminarea laptelui şi să rezulte un produs de calitate. Noi aici lucrăm la nivel de bacterii, la nivel academic.
Cât la sută din ce procesaţi la Monor produceţi în această fermă?
Depinde de sezonalitate. Vara, fabrica de la Monor procesează 70.000-80.000 de litri de lapte. Atunci ponderea laptelui din colectură e mare, vara, când, din păcate e invers consumul, iar noi, de la Şieu Odorhei, livrăm cam 25-30% din laptele procesat la Monor, iar iarna peste 60% când procesăm maxim 50.000 de litri de lapte. Dorim să facem produse proaspete de excepţie şi atunci ne trebuie materie primă de calitate. Tot laptele pe care îl producem în ferma din Şieu Odorhei intră în produse proaspete. Numărul total de germeni acceptaţi este de până la 100.000, noi facem 5000. E aproape un lapte care nu ar trebui pasteurizat. Orice contaminare a laptelui cu bacterii diverse, care la rândul lor produc enzime, parazitează cumva procesul tehnologic de fabricaţie a produsului finit, mă refer la iaurt, sana, etc. Interferferează enzimele acestea dintr-un lapte murdar cu bacterile pe care noi intenţionat le inoculăm în produsele respective şi iese un produs de proastă calitate.
Deci nu puteţi folosi laptele de la ţărani pentru aceste produse proaspete.
Nu îl folosim decât pentru cele care au termen lung de fermentare, caşcaval, brânză telemea maturată, brânză de burduf, brânză topită. Noi discutăm mereu cu producătorii de lapte care au două-trei vaci despre calitatea laptelui şi le explicăm lucruri care ţin de igienă. Mulţi însă au în minte comparaţia aceea că un litru de lapte egal cu o sticlă de apă şinu se axează foarte mult pe calitatea materiei prime din păcate. Atunci, pentru produse proaspete folosim doar laptele de la Şieu Ohorhei.
Despre ferma de la Şieu Odorhei s-a auzit până peste ocean. Au venit să o viziteze universitari americani, dar şi fermieri din Olanda, Franţa sau Republica Moldova. Cu Franţa, la un moment dat, s-au făcut paşi pentru înfiinţarea unei şcoli de zootehnie pentru tinerii francezi. Un fermier din Olanda a venit special la noi în judeţ să afle cum să managerieze viţeii după o tehnică inventată la Şieu Odorhei.
Aşadar, se poate să facem şi zootehnie la nivel performant, nu doar în ferme de semisubzistenţă. Este adevărat că şi investiţiile sunt mari. Numai în ferma de la Şieu Odorhei au fost investiţi peste 4 milioane de euro. Aici lucrează peste 40 de angajaţi.
Noi va mulțumim ca il consumați si aveti încredere in noi. Ceea ce va oferim o facem cu mare grija pentru dumneavoastră, pentru copii dumneavoastră si pentru sănătatea tuturor consumatorilor. Nu suntem perfecti, dar cu gândul permanent la Dumneavoastră, ne dam tot interesul sa tindem sa facem cât mai putine greșeli, conștienți ca produsele noastre va poat oferi o sănătate mai buna.
Performanța la ea acasă! Mult succes în continuare fraților Neagoș și d-lui Creoșteanu! Oameni vrednici, buni manageri, rezultatele se văd! Felicitări!!!
Sincer mă bucură asemenea articole,am fost la ferma și am rămas încântat de ce am văzut,totuși fără nici o tenta,cât la sută din cantitatea de lapte este adus din Ungaria sau Polonia ?Multumesc anticipat pentru raspuns domnul Creosteanu si mult succes!
Va răspund cu drag. In lunile de iarna, cand laptele colectat de la producători autohtoni scade la sub jumătate din cât ne predau vara, aducem din Ungaria sau Polonia lapte pentru a ne onora contractele încheiate cu distribuitorii. In medie cam 20000 de litri pe săptămana. Daca s-ar schimba tradiționalitatea zootehniei din țara noastră, nu am avea nevoie de niciun litru. Eu sper încă! Dar pentru asta, eu, dumneavoastră, si o politica agrara ferma si competentă ar trebui sa lucreze responsabil si profesional.
Buna ziua Totuși a-ţi vrea sa spuneți …după ce „model european” v-ați ghidat ???Cand fabrica ii la Monor si ferma de colectare a laptelui ii la Sieu-Odorhei ținând cont de distanță cam destul de mare. Va multumesc
Am cunoscut acest minus al distantei (am început cu o ferma la Pintic care e la câțiva kilometri de fabrica), si nu asta a fost modelul „european ” ci modelul pur romanesc, unde mii de hectare stau nelucrate spre marea paguba a noastră. Din aceste mii de hectare am găsit aici la Sieu Odorhei vreo 400 hectare pârloaga. Pentru asta!
Dl Creosteanu, ce favoruri faceti comunei sieu odorhei pentru acel amplasament ce-l aveti acolo?va multumesc.
Am vrea sa aducem cât mai multe avantaje acestei comune care ne găzduiește. Pe cele legale, taxe si impozite, le aducem. Fată de proprietarii de terenuri de la care am arendat ne achitam de obligatii, chiar si in plus fata de contract si ținem terenul in condiții tehnice fără sa-l sălbăticim, dar mai mult ce am putea face? Poate ne sugerați si facem. Mi-ar fi plăcut sa am oameni din zona sa muncească, dar vin, stau doua, trei zile, o săptămana, si pleacă ba in concedii paternale, ba pentru ajutoare sociale, ba pentru ca ziua in amiaza mare e mai bine lângă o bere rece, iar noi aducem oameni harnici de la zeci de kilometri (Archiud, Pintic, Dipsa, Monor etc.) Nici in cele mai negre vise n-as fi crezut asta.
Felicitari domnule doctor Genu pentru ,,casa,, de patru stele.
Se spune ca ,, omul sfinteste locul,,.Nu e deloc o vorba-n vant,zicala va vine
manusa.
Succes in continuare.
Va mulțumesc! Comentariile Domniilor Voastre ma copleșesc si ma fac sa uit de toate greutățile, mentaltatile, răutățile, invidiile care mi-au stat sau îmi stau in cale si sa rămân mai departe cinstit si onest cu mine, fiindca Domniile Voastre vedeți acest lucru si știți sa il răsplătiți! Mulțumesc!
Felicitări, dle Creosteanu.
Meritați din plin, proiectul dumneavoastră e un model de succes de urmat, care depășește granițele locale.
Frumos articolul, e ceva cu totul nou, reconfortant. E pasiune dusa spre profesionalism desavarsit. Ma bucura acest succes al unor oameni dedicati intru totul spre ceea ce fac. Exemplul lor sper sa fie molipsitor!
Minunat articol, despre profesionalism, performanță și implicit multă muncă. Această rețetă a succesului ar fi bine să o învețe ȘI potentații județului, poate din mânuțele lor va ieși, cândva, ceva de ,,4 stele”. Măcar! Succese d-lui dr Creoșteanu și acestei ferme-model care asigură materie primă de excepție pentru produsele de excelentă calitate cu care ne-a obișnuit fabrica din Monor.
Jos palaria pentru o asa ferma si pentru oamenii care se ocupa de tot ce se intampla acolo pentru ca noi sa ne bucuram de produse proaspete si sa le consumam cu drag ci nu cu frica si întrebarea:oare cat la suta dintr-un produs lactat exista întradevar lapte ???
Felicitari dl Creosteanu ati facut o minune si pt comuna as vrea sa ai raspund domnului de mai sus ati facut prea multe daca nu erati dumnravoastra toate pamanturile erau pustii si nelucrate si oameni nu ar avea nimic dar asa asi iau an de an portia si nu platesc nici impozit va multumim
Tocmai pentru calitatiile definitorii care va caracterizeaza,cinstea si onestitatea, sunteti un om de succes.
Indiferent de obstacole, munca pe care o depune-ti si pasiunea pentru atingerea scopului , va aduc roade .
Inca o data succes in continuare !
Inca o data felicitari…si…sunt mandru de atitudinea bistritenilor. Daca e lucru bine facut, vad ca toata lumea apreciaza. Doar commenturi pozitive. Doamna Sabau, ca si un sfat, incepeti o campanie de promovare a unei fabricute, a unei companii de pe plan local. Eu, personal nu cred ca voi mai cumpara laptic de la marii procesatori. Vreau doar produse locale, dar de calitate. O seara placuta tuturor! Ps. Pe unii, politica si ale ei scursuri ne intereseaza mai putin.
Vreau sa aduc mulțumirile bine meritate echipei cu care lucrez in aceasta ferma si fără de care n-ar fi fost posibila aceste performante si nu s-ar fi scris aceasta pagina: dr Ghisa Nicolae – medicul fermei, profesionist cu enorme calități, onest, muncitor, intr-o continua perfecționare si care a adus idei noi in ferma spre mulțumirea si bunăstarea animalelor, Mathe Csaba – inginer zootehnist in devenire, care contribuie la înmulțirea efectivului si care nu știe sa lase un lucru la jumătatea lui, si, mai ales, nu știe de sâmbete sau duminici, Vlasă Marius- inginer agronom in devenire, care împreuna cu echipa lui de oameni, manageriază baza furajera, sursa principala de lapte, Lenghel Ioan, Muller Ioan, Lazar Cristian, Tohani Vasile – tehnicieni veterinari, unii cu vasta si buna cultura medicală, care veghează la îndeplinirea protocoalelelor instituite, si, nu in ultimul rând, tuturor muncitorilor din ferma, in fata cărora îmi ridic pălăria si le mulțumesc. Fiți mândri ca nu Creosteanu a realizat performanțele, ci noi, împreuna. Respectul meu pentru Dumneavoastră. O mulțumire specială aduc domnului Neagos Dumitru, care împreuna cu echipa dansului de mecanizatori, se lupta cu 1000 de hectare să producă roade de calitate. Mulțumesc consultanților in diferitele domenii fără de care n-as fi îndrăznit sa urc continuu .
Era sa fac o gafa monumentala. Aduc recunoștință mea si managementului fermei de la Pintic, specializată pe creșterea vițeilor, viitorul biologic al fermei de vaci cu lapte de la Odorhei. Profesionalismul, seriozitatea, responsabilitatea celor doi ingineri Medve Octavian si Dragota Alin împreuna cu echipa lor, care îngrijesc vițelușele pana la vârsta de 11 luni, ne pun la dispozitie viitoarele vaci lactante, iar performanțele lor unele chiar de peste 70 de litri pe zi, li se datorează in buna măsura. Va mulțumesc pentru grija specială acordată lor.
Nu inteleg de ce pe reclama pusa acolo linga drum scrie Ferma Monor,de Sieu Odorhei nimic.Puteau sa scrie sectia Sieu Odorhei sau Punct de lucru…Pentru ca nu se afla in Monor.Este pe teritoriul comunei Sieu Odorhei.
Observatia este corecta . O vom remedia cu PUNCT DE LUCRU SIEU ODORHEI
Unii oameni construiesc imperii, altii speciali construiesc vise. E povestea unei pasiuni. De povesti de genul asta are societatea nevoie. Felicitari!
Buna ziua. Sunt studenta in anul 5 la facultatea de medicină veterinară din București și mi-aș dori să mă specializez pe animale de rentă. Mi-aș dori mult sa lucrez intr-o ferma. Pe viitor,putem colabora? Multumesc mult.
Voi fi onorat sa-mi împart cultura medicală , cu oricine dorește sa o primească cu pasiune . Este tot ce-mi doresc !
Va mărturisesc ca inainte si după interviu ma gandeam ca o sa fie o avalanșa de comentarii ” răutăcioase ” Acum, după comentariile Dumnavoastra, ma simt jenat si îmi cer scuze ca am gândit asa . Asta ma face sa cred ca nu-i pierdut totul in țara asta. Trebuie sa avem încredere in noi si sa ne sprijinim unii pe alții, sa învațăm unii de la alții, fără patima si orgolii, si încet si cu demnitate vom reusi azi sunt sigur de asta sa ne reinventam si sa facem ca visul sa devină o poveste de succes, fără sa mai trebuiască sa culegem căpșunii departe de țara sa rămânem țăranii țării asteia mandri de bucatele ce le punem pe mesele tuturor. Ma mândresc cu Voi .
Stimate domnule Eugen, sunteti un om bun. Maxime felicitari pentru ce ati facut ! Maxime felicitari pentru smerenia si omenia de care dati dovada ! Semnez, doar un om care a avut placerea sa va cunoasca personal.
Va mulțumesc pentru apreciere . Toți oamenii sunt buni in esența lor , nu sunt o excepție , ca si Dumneavoastră . Mulțumesc !
Domnule Creosteanu, informatiile furnizate pe parcursul interviului, rabdarea, modestia si sper onestitatea cu care ati raspuns comentariilor, imi confirma ceea ce observasem la dumneavoastra in trecut, adica abilitati de foarte bun comunicator.
Sunt mandru, ca una dintre cele mai mari ferme de vaci din tara se afla in Judetul Bistrita-Nasaud.
Compania in care sunteti asociat e si unul dintre cei mai mari procesatori de lapte de vaca din tara (in ultimul top al procesatorilor de lapte de vaca din Romania, despre care am cunostinta, ati ocupat locul 10).
Felicitari pentru pasiune, ambitie si concentrarea pe calitate si performanta !
Va mulțumesc pentru apreciere , si mărturisesc ca ea ma copleșește si ma emoționează . N-am făcut niciun compromis major in activitatea mea profesională si asta , pentru ca sunt in primul rând onest cu mine ,iar in al doilea rând , sunt onest fata de familia mea , pe care am neglijat-o poate mult prea mult , pentru o cariera profesională de care sa nu se jeneze . Suna paradoxal , dar ei au fost reperul meu si ii am in minte pentru toate câte le înfăptuiesc . Daca suna patetic , îmi cer scuze , dar asta am ținut sa va spun . Va mulțumesc , si le mulțumesc !
După profil , avem neșansa sa vedem doar 1/2 din ce se arată ….. daca avem un pic de clar … mai putem vedea 1/2 … vorba Pink Floydului , Dark side of The Moon ….
Nu prea am înțeles , dar cred ca cineva știe ca iubesc Pynk Floyd , si mesajul e metafizic . E in regula … daca facem referire la albumul lor The Animals .
Felicitări! Fiul meu a crescut cu laptele de Monor. Dacă oamenii ar avea puțin din onestitatea, corectitudinea și dăruirea domnului Creoșteanu , lumea in care trăim ar fi un loc mult mai bun. Mulțumim… there is no dark side of the Moon really!
Oamenii au si o parte nevazuta , datoria lor este sa o conștientizeze , cel putin pentru ei si astfel pot fi adevărați . Invidiile , frustrările , nu-mi sunt străine , dar nici nu au putere sa ma abată din drum . E bine sa te uiti in urma si sa vezi ce a rămas după tine . Este cel mai frumos compliment pe care l-am primit . Ii doresc sănătate fiului Dumneavostra , si părinților deasemeni . Mulțumesc !