Primarul PSD al Bistriței Ovidiu Crețu a constatat la finalul celui de-al treilea mandat al său, că filosofia social-democrată de a lua banii de la cei care-i produc, respectiv din orașe, pentru a-i duce în comunități sărace din mediul rural pentru voturi este păguboasă.
A reieșit acest lucru diontr-un dialog pe care edilul l-a purtat cu Ioan Peteleu (PNL) pe marginea execuției bugetului. Îl redăm integral:
Ioan Peteleu: Dacă la trimestrul III aveam o execuție bugetară de aproximativ 25%, am reușit să mai creștem, cu 5% în două luni. Aș vrea să întreb Executivul cât estimează că va fi execuția bugetară la sfârșitul acestui an?
Ovidiu Crețu: După ultima rectificare, noi am avut pe dezvoltare peste 159 de milioane de lei din care, până la ora la care s-a făcut situația, 30 noiembrie a.c., am ajuns la 48,157 milioane, ceea ce reprezintă 30,18%. Mai avem facturi pe care le vom plăti până la sfârșitul anului în valoare de 16,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă 10% din prevederi, deci estimăm să ajungem la sfârșitul anului pe 40,48% plăți făcute. Diferența până la 159,078 milioane – 73 de milioane de lei – sunt proiecte contractate cu finanțarea asigurată și ele sunt în diferite faze ale procedurilor de achiziție a execuției, iar 21 de milioane de lei sunt necontractate, proiecte pe care le-am făcut cu destinația POR și datorită schimbării Ghidului solicitantului, ele nu au fost contractate până la ora actuală. Există șanse să se mai contracteze ceva, dar trebuie să spun că s-ar putea să nu le contractăm pe toate. Astea ce ne-au rămas reprezintă 13% din total buget. Eu cred că la 159 de milioane de lei buget de dezvoltare, situația este bună.
Ioan Peteleu: V-aș întreba, domnule primar, în cazul acesta în care dumneavoastră estimați o execuție de 40% a banilor pe care i-ați avut la dispoziție în acest an, cu ce vă ocupați în Primăria Municipiului Bistrița? Cu ce se ocupă Executivul? Pentru că, la secțiunea funcționare, aveți o realizare de 98% a indicatorului. Este de neînțeles. Pentru ce sunt plătiți oamenii respectivi dacă ei au cheltuit doar 40% din bugetul de dezvoltare? Dumneavostră aveți experiența din mediul privat, ați lucrat pe proiecte, întrebarea este simplă: plătiți oameni care nu fac nimic? Așa rezultă din bugetul pe care îl prezentați.
Ovidiu Crețu: În 2008, cu oamenii care sunt și acum derulam un buget de investiții de aproximativ 20 de milioane de lei. Cu aceiași oameni, până la ora actuală, am rezolvat 64 de miliaone de lei și am contractat încă 73 de milioane de lei. Au dormit în vremea asta toți. Și au venit cei de la București și de la ADR Nord-Vest și ne-au băgat banii în coșurile de gunoi și noi nu am știut că ne-au băgat banii și nu am știut să-i cheltuim. Deci asta este situația a ceea ce face aparatul. Același aparat, în 2009 sau 2008, derula 20 de milioane de lei investiții și acum îs derulate 120. Păi ce vorbim?
Datorită modificărilor din Legea bugetului din 2018 și 2019 în acest an închidem bugetul nostru din venituri proprii la cotă zero. Am avut noroc că în anii trecuți am avut excedent care s-a cumulat și am putut face investiții din buget propriu în 2018 și 2019. Dacă situația va rămâne identică, eu sper să nu rămână și acest guvern să facă modificarea care am tot cerut-o la guvernul dinainte, să rămână banii acolo unde se produc, deci dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci din venituri proprii nu vom avea niciun leu pentru investiții. Ne vom baza exclusiv pe POR, PNDL sau alte forme.
Ioan Peteleu: Probabil că trebuia să faceți solicitări la guvernele care s-au perindat vizavi de aceste doleanțe. Probabil că acest guvern va rezolva și această problemă. Faptul că ne spuneți că ați avut excedent și-n anii trecuți nu face decât să confirme că această administrație nu a funcționat la 100%. Tot timpul ați produs mai puțin decât ați cheltuit pentru a produce ceva. Asta demonstrează ce ne prezentați și ce ați afirmat: faptul că Primăria Bistrița nu va mai avea buget de dezvoltare din venituri proprii demonstrează încă o dată că este o administrație falimentară. Adică nu produce nimic, nu dezvoltă nimic în oraș, dar consumă.
Ovidiu Crețu: Habar nu aveți despre ce vorbiți. Sunteți complet pe dinafară. Dacă vine guvernul și modifică Legea bugetului și-mi ia din buget 35 de milioane de lei asta înseamnă că noi nu am produs? Păi dacă vine Guvernul și îți ia banii, o să rămâni fără. Așa se întâmplă. Nu îmi spuneți mie cui și când să cer. Am cerut-o guvernului trecut, am ieșit și în presă și am arătat că se greșește clar că se iau banii de acolo de unde se produc, de la orașe și municipii și se duc în mediul rural pe alte căi. Am spus acest lucru public. Spun același lucru și acum și sper ca acest guvern să modifice. Nu știu dacă va modifica sau nu, dar sper. Cu certitudine, Legea bugetului poate să lase orice localitate pe blat sau zero, pentru că pot face modificări în lege de așa natură, încât ceea ce încasam din cota pe TVA să se ducă la guvern, asta s-a întâmplat, da.
Ioan Peteleu: Nu ați priceput nimic din ce am spus. V-ați gândit vreodată la restructurare, la reorganizare astfel încât să vă ajungă banii pentru a face și dezvoltare? Demonstrați că nu știți cum funcționează un buget public. Bugetul public trebuie executat, nu făcute economii, cum spuneți.
Ovidiu Crețu: Când poți cheltui banii altora, și mă refer la cei ai UE, am preferat întotdeauna să-i folosesc, chiar dacă a trebuit să aștept o lună, două, cinci. Am preferat să folosesc banii de programe de finanțare și să-mi rămână banii proprii. Banii de pe proiectele europene, la sfârșitul perioadei de finanțare, se retrag. Faptul că am avut excedent s-a dovedit excelent în acești doi ani de criză în care lucrurile au putut fi rezolvate. A construi ceva pe baza unor legi care pot să fie sau nu mi se pare complet hazardat și cine face construcția unui buget de UAT nu are nicio posibilitate de a-l face altfel decât în baza legislației în vigoare nu altfel.
Să mai spunem că, în 2008, cursul era în medie 3,5 lei pentru un euro, iar în prezent este 4,7 lei pentru un euro. Ca urmare, în 2008, administrația locală a administrat 5,5 milioane de euro, bani de dezvoltare, iar 2019, un buget de 33,3 milioane de euro în condițiile în care la vremea aceea erau puține programe cu finanțare europeană, iar acum sunt foarte multe.
Spaţiul public de depozitare al deşeurilor şi al străzilor cu pubele nu se ridică la standardele civilizaţiei europene. Pe o scară de 1/10, nota mea este 6/7. Cine sunt vinovaţii?
O parte dintre noi, cetăţenii, recunoașteți sincer! Persoane de tot felul sau şoferi aruncă grăbiţi, „pe repede”, în pubelele stradale deşeurile domestice din gospodăria lor. La containere des se aruncă ca şi deşeuri obiecte şi materiale de construcţii care au un alt mod de circulaţie, dispariţie sau valorificare în spaţiul public. Pe traseul meu cotidian de circulaţie văd ambalaje aruncate lângă/sub bănci, deşi în apropiere există pubele. Pentru cei care se fac vinovaţi de aceste fapte, nu exista încă supraveghere, control şi amenzi drastice din partea celor autoriati să o facă!
O altă parte de vină din în această problemă de curăţenie publică o are şi firma “SUPERCOM”; aceasta nu are un orar realist de ridicare a deşeurilor din containere, nu face curăţenie şi deratizare după golirea containerelor, nu are un serviciu de urgenţă ca şi spitalul pentru a ridica, înainte de termenul planificat, deşeurile care nu mai încap în containere…
Opinia mea sinceră este că lipsesc măsurile preventive de educaţie civică la mulţi dintre semenii noştri, dar şi a unor măsuri energice legale de corecţie. Tânăr fiind, în anii de liceu al anilor ‘70 citeam că în Piaţa Roşie din Moscova fumătorii îşi aruncau scrumul de ţigară în cutia de chibrituri… În unele oraşe civilizate din UE, sacii de deşeuri domestic sunt ridicaţi numai dacă conţinutul lor era… reciclat.
Pentru a avea nota 10 la lecţia de CURĂŢENIE PUBLICĂ, avem multe de făcut şi de învăţat! Şi în acest demers social public este valabilă zicala: “O călătorie de o mie de mile începe cu un singur pas.” – LAO TZU
ADAGIO: Recomandări de lectură: * Ce ar face Freud în locul tău? /TOMLEY, Sarah. – Ed. Trei, 2019; * Gon, puiul de vulpe/NANKICHI, Niimi; KEN, Kuroi. – Cartea Copiilor, 2019 (copiilor de 3 şi 9 ani… 2) De reflectat: “Iubiți-i pe cei apropiați cât timp îi aveți lângă voi, spuneți-le tot, pentru că atunci când vor pleca va fi prea târziu să le cereți iertare sau să le spuneți ce simțiți cu adevărat.” – Chastity PATTERSON
Tuturor sănătate, Sărbători fericite şi la bună vedere!
Problematica finanțelor publice și sistemul bugetar, supraîncărcat cu un număr imens de bugetari, care, mulți dintre ei doar consumă fără a face absolut nimic, sunt două probleme majore care înfrânează dezvoltarea acestei țări, în general, și unitățile administrativ-teritoriale, în special. Să ne uităm doar la procesul de colectare a taxelor și impozitelor, unul deficitar, depășit demult secolului în care trăim, cel mai scăzut grad de colectare raportat la statele membre ale Uniunii Europene (media europeană de colectare la nivelul țării noastre, 26%, media la nivelul Uniunii, 40%), evaziunea fiscală din România, una înspăimântătoare pentru orice om ce gândește cât de cât, ce face statul pentru a o diminua, nu pentru a o elimina? Nimic, evident. De asemenea, fenomenul corupției papă zeci de miliarde de lei anual, ce se face pentru combaterea sa? Nimic. Ba dimpotrivă, acest simulacru de partid, psdeu, căci despre el este vorba, după cum se vede, încurajează corupția, nicidecum să o combată, doar are foarte mulți membri care beneficiază de pe urma acestui fenomen. Modul de repartizare și de cheltuire a resurselor publice, și așa redus colectate, este unul dezastruos. Banii sunt risipiți aiurea, fără giudeț, pentru tot felul de proiecte, în marea lor majoritate, care nu au legătură cu nevoile comunității, ci cu nevoile partidului sau cu a grupurilor de interese ce mișună în jurul partidului. Trebuie spus că o parte importantă din aceste resurse sunt îndreptate către plata salariilor personalului bugetar, evident, pentru „meritele” sale deosebite, merite ce coincid cu tăiatul frunzelor la câini. Cea de a doua problemă, sistemul bugetar, o imensă măgăoaie, unhău fără fund, care consumă un procent însemnat din PIB, fără a produce mai nimic, cu excepția nervilor, în cazul omului de rând care are de a face cu instituțiile statului. Un sistem bugetar depășit, înțesat ccu foarte mulți angajați și puțini cei ce muncesc. Vă reamintesc, sistemul bugetar românesc consumă 12% din PIB-ul României, iar investițiile sunt mult mai mici decât acest procent. Apropo, în 2019, procentul alocat investițiilor este cel mai mic din ultimii 7 ani. Vi se pare normal? mie, nu. Vi se pare normal ca sistemul bugetar românesc să numere peste un milion două sute de mii de angajați? Mulți dintre ei, nefiind utili la absolut nimic, încasând salarii exact degeaba? mie, nu. este o bătaie de joc la adresa fiecărui contribuabil din această țară. este inadmisibil ca într-o instituție, cel mult jumătate dintre angajați, să muncească, iar restul să taie frunze la câini, să nu poată păți nimic pentru că este pila nu știu cui? Și credeți-mă, adeseori, cei care nu fac nimic, câștigă mult mai mult decât unul care chiar muncește. Salariile sunt foarte mari, dar măcar să le ia cine merită, iar celorlalți, să li se facă vânt. să fie trimiși în privat, să vadă cum se câștigă banul. Până când nu se va elabora și implementa o reformă serioasă care să vizeze reformarea întregului sistem administrativ, lucrurile nu se vor schimba în bine, până când sistemul nu va fi deratizat de toți acești leneși, de toate pilele, de toți acești tăietori de frunze la câini, nu se va îmbunătăți absolut nimic. Prea mulți angajați într-un sistem atât de ineficient, atât de consumator, atât de bine plătit, cu atât de puține rezultate. Angajații care lucrează, fără îndoială, trebuie plătiți ca atare, cei ce nu lucrează, sfidându-și colegii, trebuie eliberați și lăsați să-și vadă de treaba lor. Apropo, matale domnule Crețu, ce ai făcut pentru eficientizarea cheltuielilor angajate de primăria Bistrița? Cum ați structurat personalul? Nu sunt prea mulți tăietori de frunze la câini și plimbători de hârtii dintr-o parte în alta? Cum se găsesc în toate instituțiile, de altfel. Sunt convins că nu ați făcut nimic. Deci, un sfat foarte util pentru conducători și unul foarte necesar pentru noi, proștii plătitori de taxe și impozite, care ne plătim cu religiozitate dările către stat, restructurați personalul administrativ, cel ce merită să rămână, cel ce încurcă, să plece.
Individul(Cretu) nu a facut mai nimic pentru bistriteni, dar si-a facut plinul. Orasul arata mult mai rau decat atunci cand l-a preluat. Investitiile facute din capriciile sala ne raman noua tuturor sa le platim: vezi partia de schi si altele pe care le stiti! Oricum va pleca cu o pensie buna, dar si cu pensie speciala, etc…
Critica proprii colegi, dar se bazeaza acuma pe cei pe care i-a hulit? Oare de ce nu a demisionat daca nu a putut face nimica???
Duca-se!
Altfel nu vom avea bani pt. zapada de pe COCOS, si pt. benzina la taieri- toaltari si la o noua cusca cu VEVERITE. No ! Nici sa nu le dati bani domnilor din guvern. La Bistrita care este numita CARACALUL TRANSILVANIEI cartierele stau in subdezvoltare in schimb se cheltuiec bani cu nemiluita pe ghidusii.Degeaba se lamenteaza edilul, am vazut ce gusturi proaste are in materie de urbanism si nu numai.