Jumătate dintre magazinele de haine controlate de Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Bistrița-Năsăud nu aveau etichetele traduse în limba română. Comisarii au mai descoperit că oamenii nu știu de fapt ce cumpără fiindcă nu erau trecute detaliile obligatorii despre produs, cum ar fi compoziția fibroasă.
Potrivit comisarului șef adjunct Stelian Dolha, la îmbrăcămintea verificată de CJPC, compoziția fibroasă nu era afișată.
”Am constatat: lipsa afișării compoziției fibroase, adică nu știm ce cumpărăm, că e bumbac, că e poliester. Și asta să știți că e o chestie generală. Lipsa traducerii în limba română la mai mult de 50% poate din aperatorii controlați în această perioadă. Lipsa perioadei promoționale afișate. adică nu știm de când până când e perioada promoțională și nu știm la ce se referă, adică în limita stocului disponibil. Asta ne spune practic și legea”, a declarat Stelian Dolha la ultima ședință a Colegiului prefectural.
În momentul de față nu există standarde industriale recunoscute care să stabilească cât ar trebui să reziste hainele la purtare și spălare. Producătorii au început însă să utilizeze un protocol de longevitate a îmbrăcămintei realizat de WRAP (WRAP’s Clothing Longevity Protocol), un ONG cu activități în zona combaterii schimbărilor climatice, înființat în Marea Britanie.
Protocolul, care funcționează ca un ghid de bune practici, include standarde de durabilitate ale hainelor, astfel ca producătorii să aibă puncte de reper atunci când fac teste pe propriile produse.
Potrivit acestor repere, durata de viață a următoarelor produse ar trebuie să fie următoarea:
- Pentru tricotaje, standardul WRAP este 30 de spălări pe durata vieții produsului estimată de ONG la 5 ani, față de 3,7 ani cât rezistau hainele în anul publicării protocolului ( 2012-2013), conform unor studii de piață. Pentru a dura atât ar trebui purtate de 30 de ori pe an.
- Pentru cămăși, standardul WRAP este de 40 de spălări pe durata de viață a produsului estimată la 5 ani. Practic, pentru a putea dura atât, o cămașă ar trebui purtată de 16 ori pe an.
- Blugii ar putea rezista la 30 de spălări, ceea ce înseamnă că, din estimările WRAP, ar putea fi purtați de 75 de ori într-un an, timp de patru ani.
- Ciorapii ar trebui să reziste la 62 de spălări, deci pot fi purtați de 50 de ori pe an, timp de 2,5 ani.
- În cazul tricourilor, standardul spune că ar putea rezista la 56 de spălări pe an. Ar putea fi purtați de 25 de ori pe an, timp de 4,5 ani.
Datele se bazează pe presupuneri de specialitate privind frecvența tipică a uzurii și sunt raportate la durata de viață țintă a produsului în termeni de ani calendaristici.
„Cifrele sunt doar orientative și depind de capricii, cum ar fi simțul vestimentar și obiceiurile de spălare ale indivizilor, precum și de amploarea garderobei acestora. De exemplu, oamenii au, în general, mult mai multe bluze decât pantaloni, astfel încât fiecare bluză este probabil să fie aleasă mai rar. Vremea poate juca, de asemenea, un rol: în cazul unui produs de tricotaje, de exemplu, se poate presupune că purtarea este mai frecventă în lunile reci și mai puțin frecventă în lunile mai calde. Datele vor depinde, de asemenea, de fibre, în special în cazul tricourilor”, potrivit Protocolului.
Cât pot fi purtate, de fapt, unele haine
Ca parte a cercetării pentru protocolul WRAP, au fost efectuate teste de longevitate sub forma unor cicluri repetate de spălare și uscare și a unor teste de purtare prelungită pe o serie de produse.
Rezultatele au arătat că:
- tricotajele au rezistat la 20 de cicluri repetate de spălare/uscare și la 24 de ore pe spălare în testele în care au fost purtate de bărbați 200 de ore sau 11 ore la purtătorii copii,
- cămășile au rezistat la 40 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 18 ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- blugii au rezitat la 40 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 39 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- ciorapii au rezitat la 50 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 24 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore,
- tricourile au rezitat la 50 de de cicluri repetate de spălare/uscare și la 28 de ore pe spălare în testele în care hainele au fost purtate 200 de ore.
Acțiunea de control nu este tipic comunistă. În țările dezvoltate, la care ne uităm cu admirație, regulile și legile se respectă pentru că se fac controale și se dau amenzi. Ai impresia că nemții, austriecii și toți ceilalți sunt altfel decât românii? Oamenii sunt la fel, peste tot. Ceea ce face diferența este modul în care acționează statul, prin instituțiile sale, adică verifică dacă legile se respectă și ia măsuri.
Sincer, habar n-aveam de ce mă strâng chiloții, de ce mi se găuresc ciorapii , de ce tricoaiele mi se decolorează !
Noroc cu electricianul licențiat în filozofie și antropologie , făcut prefect ,actualmente specialist în desuuri ,nădragi,cămăși și ștrimpi !
Noroc și cu tine , Gabi , că altfel habar n-aveam că „ceea ce face diferența este modul în care acționează statul, prin instituțiile sale , ” numind asemenea „specialisti” în funcții care n-au alt rol decât să-i facă de rahat pe incompetenții care n-au simțul ridicolului și le acceptă !