Potrivit unui studiu IRES, 62% dintre români cred că un politician ateu nu are ce să caute în viaţa politică. Mai mult de trei sferturi dintre români calcă regulat pragul unei biserici şi se roagă, iar un procent semnificativ consideră că religia ar trebui să devină materie obligatorie în şcoli. Deşi 98% dintre român cred în divinitate, unul din doi îşi consultă Horoscopul sau crede în forţe supranaturale.
Potrivit studiului, românii cred, în proporţie covârşitoare, că Biserica ar trebui să stea departe de politică şi să se concentreze pe teme precum infidelitatea, transplantul de organe de la persoane în moarte cerebrală sau avortul. Jumătate din cei intervievaţi susţin că Biserica ar trebui să discute despre eutanasie sau şomaj.
Opiniile românilor sunt egal împărţite în ceea ce priveşte homosexualitatea. Jumătate din populaţie consideră că nu este o temă demnă a fi abordată de către feţele bisericeşti, în timp ce un procent aproximativ similar sunt de părere că biserica ar trebui să deschidă un dialog pe acest subiect.
În ochii românilor, un politician care nu crede în Dumnezeu nu ar avea prea multe şanse să ocupe o funcţie. Peste 60% cred că un astfel de om politic este nepotrivit să i se încredinţeze o demnitate publică, în timp ce doar 26% cred că ar fi în măsură să deţină o funcţie în stat.
Peste un sfert din români participă de câteva ori pe an la slujbe sau evenimente religioase, cel mai probabil la marile sărbători creştine. În schimb, 40% din români trec săptămânal sau lunar pe la biserică, iar mai puţin de 10 la sută calcă pragul bisericilor de mai multe ori pe săptămână.
Aproape toţi românii intervievaţi cred în Dumnezeu. În schimb, procentul scade simţitor când vine vorba ca românii să creadă că diavolul şi iadul există. Puţin peste jumătate susţin că Necuratul îşi face simţită prezenţa, faţă de 96% care cred în divinitate. Trei sferturi din români se roagă zilnic, dar aproape jumătate îşi consultă Horoscopul, dar mult mai mulţi cred în forţe supranaturale sau deţin un talisman.
Mai mult de jumătate din români îşi duc copiii la biserică şi aproape trei sferturi cred că religia ar trebui să fie o materie obligatorie în şcoli.
85% din români se declară de religie ortodoxă, 5% romano-catolică, 3% protestantă. Procentul de neoprotestanţi, greco-catolici şi atei este acelaşi, de 1%.
Studiul a fost realizat în perioada 16-17 aprilie, pe un eşantion de 1380 de subiecţi, folosind metoda CATI, cu o eroare de plus-minus 2,7%, informează Digi24.ro.
În altă ordine de idei, Asociaţia Secular-Umanistă din România (ASUR) a precizat că, de la începutul anului şi până în prezent, autorităţile locale din întreaga ţră au alocat peste 30 milioane de lei pentru biserici, pe listă aflându-se şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar cu cea mai mică sumă. ASUR consideră că fondurile ar fi putut să fie mult mai bine folosite în domenii precum educaţia, sănătatea sau protecţia socială.
”Alocările continue de fonduri către cultele religioase afectează dezvoltarea României! Membrii Consiliilor Locale sau ale Consiliilor Judeţene par să fi uitat că trebuie să lucreze în interesul cetăţenilor. Altfel nu ne explicăm situaţia aceasta, în care s-a decis alocarea de importante fonduri către culte, într-o perioadă în care şcolile şi spitalele sunt într-o situaţie catastrofală. ASUR face un apel către întreaga clasă politică de a stopa programele de finanţare bugetară a cultelor religioase. Acestea pot şi trebuie să se autofinanţeze din contribuţiile voluntare ale credincioşilor, printr-un mecanism similar celui german. Să nu uităm: În România sunt 18.400 de biserici; doar 4.700 de şcoli generale stau la dispoziţia copiilor!”, se arată într-un comunicat al ASUR, organizaţie neguvernamentală.
Pe lista exemplelor oferite, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud figurează cu cea mai mică sumă alocată pentru biserici, 600.000 de lei. CJ Hunedoara a dat 4,2 milioane lei, CJ Iaşi – 2 milioane lei, iar CJ Timiş – 960.000 lei.
Consiliul Local Bistriţa a aprobat în bugetul pe 2014 sume având ca destinaţie bisericile din Bistriţa (300.000 de lei) şi realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului (200.000 de lei), însă banii vor fi alocaţi într-o viitoare şedinţă.
Adaugă comentariu