De ce a eşuat la noi agricultura ecologică. Emil Scurtu: Mulți fermieri nu puteau să o facă

Sute de fermieri din Bistriţa-Năsăud care au primit bani pentru agricultură ecologică au de restituit sume importante la APIA fiindcă nu au făcut ceea ce s-au angajat atunci când au primit bani mai mulţi pentru a nu da cu îngrăşăminte chimice pe terenurile lor. Problema este că cei mai mulţi sunt bătrâni şi nu au de unde să returneze deodată sume de ordinul miilor de lei.

Directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Bistriţa-Năsăud, Emil Scurtu, a explicat pentru Timp Online că, dintre cei 10.000 de fermieri care au de dat bani înapoi la APIA, câteva sute au primit bani pentru a face agricultură ecologică, au avut un start bun, dar au renunţat pe traseu. Este vorba atât de cei din Ardan, cât şi de pe Valea Someşului care s-au angajat că vor produce fructe ecologice, lapte sau că vor întreţine păşunile ecologic.

„În ultimul timp, au venit la APIA tot mai mulţi fermieri care au avut semnat un document pentru agricultura ecologică şi nu au făcut acel tip de agricultură decât un an sau doi. Dacă nu au respectat angajamentul pe cinci ani, cum au semnat, acum trebuie să restituie banii şi devin debitori. Au refuzat să mai facă acest tip de agricultură – ecologică – fiindcă a trebuit să plătească o anumită taxă pentru organismul de certificare. Au spus că nu li se mai merită şi acum sunt debitori. Sunt şi dintre cei de la Ardan, şi cei de pe Valea Someşului. Ei trebuie să prezinte acel document al organismului de inspecţie şi verificare care trebuie să vină la faţa locului, să verifice şi spune că totul e ok. Anul acesta, termenul de depunere a documentului a fost 15 octombrie, iar apoi s-a prelungit până la 30 octombrie. Dacă nu au depus la timp documentul, sunt debitori. Suntem în proces cu o parte dintre fermierii din Ardan. Am câştigat la Tribunal, dânşii au făcut recurs la Curtea de Apel. Sunt câteva sute în această situaţie”, a spus Emil Scurtu.

Întrebat unde au greşit fermierii care au primit bani pentru agricultură ecologică, directorul APIA a spus că ei nu au apelat la organismul de certificare şi verificare în fiecare an aşa cum prevede legea.

„Nu ştiu cine i-a consiliat în acest sens, dar documentul de la organismul de certificare şi verificare trebuie să fie anual. Acest organism vine şi face verificarea, fermierul plăteşte şi ulterior se depune o fişă de la Direcţia Agricolă şi fermierul îşi primeşte banii. Nerespectând aceste angajamente sau suprafeţele pentru care a semnat angajamentul devine sancţionabil şi intră în debit. În baza angajamentului pe care şi l-au luat era interzisă folosirea pesticidelor şi a altor îngrăşăminte chimice, dar totuşi ei au o gamă de substanţe pe care ei le pot folosi. Nu poţi face agricultură nici pentru fructe, nici pentru legume, fără să poţi folosi o substanţă care să te ajute la eliminarea bolilor şi dăunătorilor”, a spus Emil Scurtu.

În opinia sa, mulţi fermieri au eşuat în proiectul de a face agricultură ecologică fiindcă nu au avut unde să îşi valorifice produsele. „Vedeţi, acesta este şi ideea pentru care se încearcă transformarea asociaţiilor în cooperative şi unirea fermierilor pentru ca să poată intra pe piaţă cu cantităţi mai mari. Nu se poate intra în hipermarketuri dacă ai aprovizionare sporadică. Nu se poate cu maxime şi minime. Doar când se vor uni şi vor avea aceste cooperative vor putea negocia şi preţul şi la fructe, şi la lapte, şi la alte produse pe care le obţin. Una e când ai o mie de litri de lapte, alta e când ai 100”, a spus Emil Scurtu.

Întrebat dacă a eşuat agricultura ecologică la noi în judeţ, el a răspuns: „Nu cred că a eşuat, dar foarte mulţi dintre fermierii care au cerut bani să facă agricultură ecologică erau de vârstă înaintată ca să nu zic că erau de vârsta a treia. Sunt oameni în vârstă care chiar nu puteau să o facă. Le-am sugerat să renunţe sau, mă rog, să le dea acele suprafeţe unora din familie. Mi-au răspuns că, atât timp cât trăiesc ei, acel pământ îl administrează ei. Simţul proprietăţii şi conservatorismul şi-au spus cuvântul şi aici. Poate că unii dintre ei, fiind în vârstă, nici nu au înţeles ce trebuiau să facă. Unii i-au consiliat, probabil au luat şi nişte bani pentru această activitate”.

În fiecare zi la sediul APIA Bistriţa-Năsăud vin tot felul de bătrâni aflaţi în situaţii disperate.

„Sumele pe care trebuie să le restituie fiecare sunt de la câteva sute la câteva mii de lei. Chiar ieri a fost un fermier carea vea de dat înapoi 4000 de lei. I-a dat terenul fiului, deşi semnase un angajament, iar acum e în debit. Nu ştia de unde va scoate banii. Nu putem face compensarea fiindcă nu mai are teren, aşa că îl dăm la ANAF. Fiscul va găsi soluţiile să se recupereze banii. Se mai poate intra şi de acum în agricultura ecologică, dar cei care o fac trebuie să fie responsabili. În prima fază e conversia în agricultura ecologică, apoi se trece la agricultura ecologică propriu-zisă. Se poate. De exemplu, pentru legume ecologice se primesc 500 şi ceva de euro pe hectarul de teren faţă de ce 77 de euro care e sprijinul pe suprafaţă. Este mult mai mult ca la forma clasică de agricultură”, a explicat el.