În contextul actual al amenințărilor cibernetice, Poliția a identificat o tendință de înșelăciune care se răspândește rapid prin intermediul aplicațiilor de mesagerie.
”În special, una dintre aplicațiile de mesagerie a devenit un teren fertil pentru autorii care caută să exploateze încrederea și naivitatea utilizatorilor. Sub pretextul simplu al ”exprimării unui vot online în cadrul unui concurs”, autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.
Activitatea infracțională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba română, care îi îndeamnă să acceseze un link pentru a acorda ajutor (în sensul de a-i acorda un vot în cadrul unui sondaj) unei persoane pe nume Adeline, care participa la un concurs de dans al cărui premiu era o bursă de studii la o școală de prestigiu din străinătate.
Mesajul arăta astfel: „Bună! Te rog să o votezi pe Adeline în acest sondaj. Este fiica prietenei mele, iar premiul este o bursă pentru studii în Franța. Mulțumesc mult!” urmat de un link malițios.
În etapa următoare, după ce accesează respectivul link, potențialele victime sunt redirecționate către pagina web a aplicației de mesagerie, care permite configurarea și conectarea contului aferent aplicației și pe alte dispozitive electronice, precum alte telefoane mobile, unități pc sau laptop-uri.
În prealabil, anterior trimiterii link-ului menționat către potențialele victime, autorii efectuează demersurile necesare în vederea configurării contului aferent aplicației de mesagerie al victimei, prin intermediul platformei web, pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia, folosind una dintre opțiunile existente, respectiv ”Conectează-te folosind numărul de telefon”.
Astfel, folosind acea opțiune, autorii introduc o solicitare de asociere pe alte dispozitive a contului aferent aplicației de mesagerie al potențialei victime, prin introducerea numărului de telefon al acesteia.
Pentru a finaliza conectarea contului la dispozitivele electronice utilizate de autori, este necesar ca potențiala victimă (titularul contului aplicației de mesagerie) să introducă pe telefonul său mobil (pe care se afla deja configurat contul) un cod pin din 8 caractere (alcătuit de regulă din litere și cifre), cod unic generat de serviciul aplicației de mesagerie la momentul fiecărei solicitări de conectare pe alte dispozitive, solicitare introdusă în acest caz de autori și nu de titularul contului aplicației de mesagerie.
După acest demers, pentru a determina potențialele victime să introducă acel cod pin, autorii le creează iluzia (prin link-ul expediat, precizat mai sus) că vor exprima un vot într-un sondaj, iar pentru aceasta este necesară o presupusă asociere a contului aplicației de mesagerie deși, în fapt, acestea erau redirecționate către pagina web accesată anterior de autor pe dispozitivul său electronic pe care dorea să-și configureze contul aplicației de mesagerie al potențialei victime.
În fapt, asocierea contului victimei se efectua cu dispozitivul electronic controlat de autor și nu pentru presupusa participare în cadrul unui sondaj.
Pe această pagină web, aferentă serviciului de mesagerie, potențialei victime îi erau prezentați pașii pe care trebuia să-i urmeze pentru asocierea contului, după cum rezultă și în imagine.
Astfel, aceasta este îndrumată să deschidă aplicația pe telefonul său mobil și, în final, să introducă acel cod pin unic, generat de serviciul de mesagerie al aplicației, fără ca victima să conștientizeze că, în fapt, prin introducerea acelui cod pin va asocia contul său pe alte dispozitive electronice necunoscute, controlate de autori.
Ulterior, după ce victima introduce codul PIN generat, autorul finalizează astfel configurarea și conectarea contului victimei pe dispozitivul său electronic, după care restricționează accesul victimei la contul său.
Tot în cadrul aplicației de mesagerie, autorul transmite mesaje în mod aleatoriu către diverse persoane din agenda victimei, prin care le solicită acestora, cu titlu de împrumut, diverse sume de bani.
În măsura în care acestea din urmă dau curs solicitării, autorii le comunică mai departe un cod IBAN și numele titularului contului bancar unde trebuie virați banii, titularul contului fiind altul decât persoana de la care se presupune că provine solicitarea sumei de bani cu titlu de împrumut, respectiv titularul contului aplicației de socializare.
De asemenea, în cazurile în care persoanele cărora li se solicită sume de bani observă acest aspect, respectiv că numele titularului contului este diferit de numele celui care se presupune că solicită sumele de bani, autorii motivează prin faptul că le-a fost blocat contul personal și trebuie să facă o plată exact către acel cont bancar comunicat.
Prin acest mod de operare, autorii reușesc astfel inducerea în eroare, în primă fază, a titularului contului aplicației de socializare asupra căruia preiau controlul și îi restricționează accesul la contul său, prin crearea iluziei că participă la un sondaj.
Astfel, acesta introduce codul pin generat de serviciul de mesagerie ca urmare a solicitării efectuate în prealabil de autori de asociere a contului de pe aplicația de socializare cu alte dispozitive și le permite astfel acestora să-i configureze și conecteze contul personal pe alte dispozitive electronice controlate de aceștia.
Mai departe, în a doua fază, autorii induc în eroare persoane din agenda telefonică a victimei inițiale solicitându-le sume de bani, cu titlu de împrumut, în numele acesteia, creând aparența faptului că solicitările ar proveni din partea victimei, prin urmare o persoană cunoscută, determinându-le astfel să remită sume de bani în conturi bancare controlate de autori.
Îndemnăm cetățenii să fie extrem de precauți și să evite orice interacțiune cu mesaje sau link-uri suspecte pe aplicațiile de comunicare online sau platformele de socializare”.
Ati vazut cum retelele va mananca neuronii ?
Ati vazut ce inseamna fitele de a sta toata ziulica cu nasul in mobil privind la un ecran foarte toxic si distructiv ?
Boala secolului se numeste ECRANOFOBIA si este recunoscuta la nivel mondial de cercetatorii din toate domeniile.
Doamne fereste sa inceapa un razboi mondial dupa care sa cada toate retelele totul se va sfarsi foarte tragic pentru omenire.
Si nici nu trebuie sa explodeze vreo bomba atomica, ci se va intampla o alta grozavie.
Jumatate din omenire mai ales din lumea tanara nu vor putea depasi socul si se vor sinucide in masa . Acesta este rezultatul virusarii planetei daca se va intampla vreo conflagratie.
Nici nu se va muri pe front ci in cu totul alte imprejurari.
Eu sunt ferit multumesc cerului. Nu am asemenea indeletniciri si nu pot fi pacalit in acest mod niciodata.
Nea Bălan de ce nu rămâi matale la ce te pricepi cât de cât? La verdeață!
De ce te bagi în medicină, psihologie, război și dai verdicte categorice pe care specialiști (reali) în aceste domenii nu le pot da?
Așa de ușor e să ne transformăm în georgești care le știu pe toate.
Referitor la amenințările cibernetice trebuie avut grijă la orice clic (tap) care se dă, iar „regula de aur” spune că ce pare a fi prea bun/interesant/mare, cel mai probabil NU E! La fel ca și în toate celelalte domenii ar trebui să avem în cercul nostru persoane de încredere pregătite (cât de cât) în domeniul respectiv și când avem cele mai mici dubii să-i întrebăm pe ei.
donQ tocmai ca nu ma pricep deloc la porcariile de pe retele ma face totusi sa imi spun parerea mea de ECOLOGIST. Eu ma feresc de astfel de retele si atentionez cum pot ca o sa va imbolnaviti daca toata ziua buna ziua numai la asta priviti. Este doar un gand parintesc, nimic mai mult.
Dreptul la opinie imi este garantat de COSTITUTIE si tie daca nu iti spune nimic nu esti obligat sa le citesti si sa te legi de numele meu.
O Zi Minunata !
nea Bălan, dreptul la opinie este garantat, dar nu e garantat dreptul la minciună sau de propagare a unor neadevăruri.
De exemplu, „ecranofobia” încă nu a fost desemnată ca și boală, deci nu a putut fi „recunoscută la nivel mondial”.
„X persoane se vor sinucide în masă” nici măcar Georgescu nu a spus asemenea inepții!
donQ.
La varsta mea de 68 de ani tata si bunic, unchi cu patru randuri de nepoti nu imi permit sa mint pe nimeni.
Dealtfel acest obicei nici nu il cunosc, nici sa fur nu le am.
Te intreb daca tu urmaresti din cand in cand DICAVERY si NATIONAL CHANNEL , DIGI 24, Tvr. CLUJ , tvr1 emisiunea (garantat suta la suta) .
Ei dragul meu aici au fost adusi specialisti de peste tot,medicina, psihologi, statisticieni care au spus ce am amintit eu mai sus.
Crezi ca si acei specialisti onesti ne-au mintit ?
Te rog pe mine sa nu ma mai faci mincinos.
Sunt cu mult mai corect decat toti specialistii la un loc.
Sunt ECOLOGIST cu principii clare despre lumea asta prost facuta, vorba poetului.
Cu sinuciderea desigur a fost o exagerare din dorinta de a pune pe ganduri utilizatorii care sa renunte macar 1 ora pe zi si sa fie atenti la copii lor.
Specialistii tocmai aici trag semnalul de alarma.
Atentie parinti , spun ei.Supravegheati copiii nu-i lasati cu biberonul in gura si cu telefonul sau tableta in patut sa aiba o preocupare periculoasa la o varsta frageda si voi sa va beti in liniste cafeaua.
Sa urle micutii cu gura pana la urechi ,dar nu cu tableta si telefonul pline de unde magnetice pe burtica.
U.M. Digi 24 urmărește sigur Bălane.Cât despre DICAVERY…nu cred…e greu de găsit in grilă.Poate televizorul taù a rămas conectat la rețeau de antene a vecinilor de pe Gării-Bâlcescu.