Cazurile de rujeolă, în creștere. Medicii insistă pentru vaccinare

În județul Bistrița-Năsăud, au fost confirmate 15 cazuri de rujeolă până la finalul lunii trecute, informează Direcția de Sănătate Publică Bistrița-Năsăud. Ca măsură de prevenție împotriva răspândirii bolii, instituția, în parteneriat cu medicii de familie și cu primăriile, a decis să facă o campanie de informare și de vaccinare.

”În urma declanșării epidemiei de rujeolă pe teritoriul României și după aprobarea de limitare a răspândirii epidemiei prin Ordinul nr 4128/05.12.2013, Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Bistrița-Năsăud, în colaborare cu medicii de familie și cu spijinul UAT-urilor, desfășoară activități de informare și vaccinare ROR.

Caracteristic pentru rujeolă este izbucnirea epidemică frecventă, în special la nivelul populațiilor de indivizi nevaccinați. Organizația Mondială a Sanatatii a atras atenția cu privire la posibilitatea apariției unei epidemii de rujeolă datorită scăderii numărului de vaccinări asociate perioadei de pandemie, care a impus măsuri de izolare în vederea prevenirii Covid. Studiile realizate în ultimii ani au confirmat creșterea cazurilor noi de imbolnăvire cu virusul rujeolei în special în comunitățile izolate sau subdezvoltate, la nivelul cărora a fost întarziată distribuirea vaccinurilor specifice datorită pandemiei generate de Coronavirus.

La nivel național au existat de-a lungul anului cazuri sporadice de rujeolă, dar, în acest moment vorbim de peste 2.000 de cazuri în 29 de județe ale țării.

Acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani.

În Bistrița-Năsăud au fost confirmate până la sfîrșitul lunii noiembrie 15 cazuri de rujeolă.

Rujeola apare după infectarea cu virusul Morbillivirus din familia Paramyxovirus, care afectează mai întâi sistemul respirator, iar apoi se răspândește în restul corpului. Este considerată una dintre bolile copilăriei, dar poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Virusul rujeolei este înalt contagios – trăiește în căile respiratorii superioare ale persoanei infectate. Se răspândește pe calea aerului, prin tuse și strănut și poate supraviețui pâna la 2 ore în spațiul în care persoana infectată a tușit sau a strănutat.

Un risc crescut de îmbolnăvire îl au persoanele nevaccinate (mai ales copiii mici – nou-născuți și sugari), cele cu imunitate scăzută și gravidele. În primele șase luni, sugariii sunt protejați de anticorpii materni, dar apoi e necesară vaccinarea. La sugarii cu o imunitate scăzută și înainte de perioada de imunizare, virusul poate provoca complicații grave. La femeile însărcinate, rujeola poate provoca naștere prematură sau nașterea unui copil cu greutate mică.

Perioada de incubație a bolii (durata de la infecție până la apariția primelor simptome) este de 10-14 zile.

Rujeola debutează tipic cu simptome ca febră înaltă, tuse, rinoree (secreții nazale apoase), ochi roșii cu secreții abundente (conjunctivită), disfagie (durere în gât). La 2-3 zile de la debutul simptomelor, pot să apară pete albe minuscule cu centru alb-albastrui si fundal roșu, în cavitatea bucală, pe mucoasa interioara a obrazului, denumite pete Koplik.

La 3-5 zile de la debutul simptomelor, se declanșează erupția cutanată. De obicei, erupția debutează cu pete roșii plate care apar pe față, pe linia părului și se răspândesc în jos la nivelul gâtului, trunchiului, brațelor și picioarelor. Petele se pot uni pe măsură ce se răspândesc de la cap spre restul corpului.

Erupția este însoțită de febră 39-40ºC cu evoluție autolimitată în cazurile necomplicate și ameliorarea stării generale în decurs de 3 zile după apariția eruptiei. Durata totală de evoluție a formelor necomplicate de rujeola este cuprinsă între 17 și 21 de zile cu o perioadă de convalescență de aproximativ 10 zile.

Persoanele infectate pot răspândi virusul cu 4 zile înainte și 4 zile după apariția erupției.

Recent a fost aprobată strategia de vaccinare până în 2030, scopul ei fiind acela de a inversa trendul descrescător al acoperirii vaccinale, ceea ce a dus la acumularea în timp a unei mase receptive (respectiv număr mare de copii nevaccinați) și la apariția epidemiei. Vaccinarea protejează oamenii împotriva bolilor infecțioase grave, cum ar fi rujeola și celelalte boli transmisibile (difteria, tetanosul, tusea convulsivă, oreionul, rubeola, boala pneumococică invazivă și poliomielita), boli care pun în pericol viața. Referitor la rujeolă la nivel global, vaccinarea previne apariția a 2,7 milioane de cazuri de boală.

Rujeola poate fi prevenită prin vaccinarea cu vaccinul ROR. Acesta protejează față de trei boli: rujeola, oreion și rubeola. CDC (Centrul pentru Prevenția si Controlul Bolilor din SUA) recomandă 2 doze de vaccin ROR în cazul copiilor: prima doză la 12-15 luni, a doua doză la 4-6 ani. Adolescenții și adulții ar trebui să fie vaccinați la zi cu ROR.

Vaccinul ROR este sigur și eficient. Două doze de vaccin ROR au o eficiență în proportie de 97% în prevenția rujeolei. O singură doză este eficientă în proporție de 93%.

Declararea epidemiei de rujeolă în România înseamnă o schimbare pe termen scurt a politicii de vaccinare.

Astfel, în vederea limitării răspândirii cazurilor de îmbolnăvire prin rujeolă, s-au decis următoarele măsuri:

• derularea unei campanii de vaccinare ROR cu o doză suplimentară la copiii cu vârste între 9-11 luni – doza suplimentară se consideră doza 0 și nu se ia în considerare la evaluarea acoperirii vaccinale cu două doze de vaccin ROR;
• recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copiii cu vârste între 1-4 ani nevaccinați;
• recuperarea de urgență la vaccinarea ROR pentru copiii cu vârste între 5-14 ani nevaccinați sau care nu au schema de vaccinare completă, respectiv două doze de vaccin ROR.

Aceste măsuri, care se adresează copiilor, urmăresc eliminarea riscului de îmbolnăvire, complicații și chiar deces la această categorie de vârstă vulnerabilă. Implicit, aceste măsuri vor reduce riscurile pentru sănătatea publică, fiind vorba de o boală extrem de contagioasă”, a transmis directorul executiv al DSP, dr. Anca Andrițoiu.

În timpul anului precedent, numărul cazurilor de rujeolă și pneumonie a fost ușor peste 900, însă în prezent, acesta a crescut semnificativ, depășind 30.000 de cazuri. Declinul ratei de vaccinare în rândul copiilor a contribuit la scăderea imunității la această boală.

Conform informațiilor furnizate de UNICEF, între ianuarie și 5 decembrie 2023, s-au confirmat 30.601 de cazuri de rujeolă în Europa și Asia Centrală. Această cifră este semnificativ mai mare față de cele 909 cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2022, marcând o creștere alarmantă de 3.266%.