Actualitate

Ce loc ocupă Bistriţa-Năsăud în topul celor mai puternice judeţe din ţară

Cifra de afaceri a judeţului Bistriţa-Năsăud a crescut cu 75% în şapte ani. Evoluţia este dată, în principal, de investiţiile companiilor cu sedii în judeţ, dar cu afaceri în ţară şi peste hotare, cât şi ale concernelor străine, în special din industria componentelor auto.

Potrivit unei analize făcută de Ziarul Financiar, în 2008, cifra de afaceri a companiilor din România era de 1.088 miliarde lei, iar anul trecut ajunsese la 1.222 miliarde lei, un avans de 12%. Creşterea importantă vine din motoarele industriei – Argeş (209%), Arad (136%), Sibiu (122%), Timiş (109%) –, unde domină industria auto şi a componentelor auto, dar se văd pe harta de business şi rezultatele unor investiţii noi ale antreprenorilor sau ale unor giganţi străini, cum ar fi prezenţa Ford la Craiova.

Judeţele de pe ultimele zece poziţii contribuie cu doar 5% la „motoarele“ businessului românesc. Faţă de 2008, în 12 judeţe cifra de afaceri a înregistrat cel puţin o dublare, în timp ce businessul a scăzut doar în Bucureşti şi Mehedinţi. Comparativ cu anul 2008, se vede o reducere a dependenţei de Capitală, care mai asigură 37% din busines, faţă de 63% în urmă cu opt ani. Doar în Bucureşti şi Mehedinţi, adică cele două extreme din business, există un declin al vânzărilor raportate de companii, în rest businessul judeţean a fost pe creştere, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Cele mai puternice judeţe din România, conform cifrelor de afaceri pe 2015, sunt: Ilfov (75.7mld lei), Timiş (49,2mld lei), Cluj (47.9 mld lei), Argeş (47 mld lei), Constanţa (44.3 mld lei) şi Braşov (40,9 mld lei. Cea mai mare cifră de busines o are Bucureştiul, cu 458,1 miliarde lei. Din 2008 Capitala a scăzut însă cu 30%. Cel mai slab judeţ din ţără este Mehedinţi, cu o cifră de afacri de 2,7 mld lei. De altfel, doar 15 judeţe din ţară au o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de lei.

TOP cele mai puternice judeţe din România (în funcţie de cifra de afaceri la sfârşitul anului 2015):

1. Bucureşti: 458 mld lei (-33% faţă de 2008)

2. Ilfov: 75,7 mld. lei (180% faţă de 2008)

3. Timiş: 49,2 mld lei (109% faţă de 2008)

4. Cluj:47,9 mld lei (77% faţă de 2008)

5. Argeş: 47 mld lei (209% faţă de 2008)

6. Constanţa: 44,3 mld lei (96% faţă de 2008)

7. Braşov: 40,9 mld lei (96% faţă de 2008)

8. Prahova: 40,1 mld lei (102% faţă de 2008)

9. Mureş: 27,6 mld lei (137% faţă de 2008)

10. Sibiu: 27,1 mld lei (122% faţă de 2008)

11. Bihor: 26,5 mld lei (69% faţă de 2008)

12. Arad: 25,9 mld lei (136% faţă de 2008)

13. Dolj: 21,7 mld lei (100% faţă de 2008)

14. Galaţi: 20,9 mld lei (83% faţă de 2008)

15. Iaşi: 20,3 mld lei (36% faţă de 2008)

16. Bacău: 18 mld lei (81% faţă de 2008)

17. Suceava: 15,2 mld lei (61% faţă de 2008)

18. Alba: 14,8 mld lei (123% faţă de 2008)

19. Buzău: 14,5 mld lei (68% faţă de 2008)

20. Satu Mare: 14,4 mld lei (94% faţă de 2008)

21. Maramureş: 14 mld lei (61% faţă de 2008)

22. Olt: 12,2 mld lei (115% faţă de 2008)

23. Dâmboviţa: 10,7 mld lei (72% faţă de 2008)

24. Vâlcea: 10,3 mld lei (110% faţă de 2008)

24. Bistriţa-Năsăud: 10,3 mld lei (75% faţă de 2008)

25. Neamţ: 10,1 mld lei (36% faţă de 2008)

26. Hunedoara: 9,9 mld lei (18% faţă de 2008)

27. Harghita: 8,9 mld lei (29% faţă de 2008)

28. Călăraşi: 7,6 mld lei (67% faţă de 2008)

29. Gorj: 7,5 mld lei (79% faţă de 2008)

29. Brăila: 7,5 mld lei (11% faţă de 2008)

30. Ialomiţa: 7 mld lei (61% faţă de 2008)

31. Tulcea: 6,7 mld lei (91% faţă de 2008)

31. Vrancea: 6,7 mld lei (2% faţă de 2008)

32. Sălaj: 6,5 mld lei (66% faţă de 2008)

33 .Botoşani: 6,2 mld lei (44% faţă de 2008)

34. Teleorman: 5,7 mld lei (51% faţă de 2008)

35. Caraş-Severin: 5,6 mld lei (46% faţă de 2008)

36. Vaslui: 5,4 mld lei (33% faţă de 2008)

37. Covasna: 5,3 mld lei (25% faţă de 2008)

38. Giurgiu: 5,2 mld lei (16% faţă de 2008)

39. Mehedinţi: 2,7 mld lei (-10% faţă de 2008)

sursa: zf.ro

Etichete

12 comentarii

  • Judetul Bistrita-Nasaud e pe locul 24 in acest clasament. E foarte bine, daca tinem cont de faptul, ca populatia judetului e de doar 300.000 locuitori.
    Un numar de 10 judete mari au o cifra de afaceri mai mica ca cea inregistrata in Bistrita-Nasaud.

    • e normal, 80% sunt plecati de acasa la cules de capsuni (sau ce or mai avea aia de dincolo de cules) …..

    • Ai dreptate. Ținând cont de faptul că sunt 41 de județe + Bucureşti (deci 42 de grupări teritoriale), iar aici sunt enumerate doar 39, or tot lipsi două.

    • Cu ce ii opreste pe ceilalti sa se dezvolte? Faptul ca firmele trag inspre capitala? Pai atunci si noi trebuie sa ne dorim sa ne despartim de Cluj, ca ne opreste din dezvoltare.

  • Bucureștiul + Ilfov are o cifră de afaceri mai mare decât următoarele 20 de județe din țară, dar UDMR-ul vroia să salveze Clujul și Oradea de București un demers agresiv cu caracter anti-național, conflictual și destabilizator. Argumentația celor de la UDMR, se vede și numai din imaginea de mai sus, a fost una cât se poate de stupidă și total falsă, nimic nu putea fi ceva mai departe de adevăr…

    • pai tocmai de aia vroia, dummy!
      ca la aia se aduna gârla de bani care le lipseste celorlalti ca sa se dezvolte si ei pe plan local.
      dar cu logica stam rau…..

  • Dupa „cifra de afaceri” exista diferente foarte mari intre judete, chiar situate in aceeasi arie geografica. Spre exemplu, in regiunea nord-vest alcatuita din judetele Satu-Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor si Cluj, diferenta intre Salaj si Cluj este de peste 40 de miliarde lei. Cu toate astea, cele 6 judete realizeaza impreuna o cifra de afaceri de 119,6 miliarde lei situand regiunea NV, dintre cele 8 regiuni pe primele locuri din tara dupa Bucuresti-Ilfov.

  • nu e foarte rau dar nici extraordinar de bine nu e. Daca analizati situatia in Ardeal o sa constatati ca ne zbatem printre ultimele locuri. In aceasta analiza cred ca trebuie sa tinem cont nu numai de numar ci si de pozitionarea si potentialul acestor judete. Eu vad lucrurile un pic cam negativ si cred ca Bistrita ar cam trebui sa se apuce de munca si sa motiveze oamenii sa lucreze in judet nu sa caute de lucru prin alte parti.
    Ca sa nu fiu doar critic ci sa vin si cu niste propuneri – infrastructura (e jale fratilor ), servicii (apa, salubritate, administratie, …. nu intru in detalii ca nu e momentul), agricultura (inca multi nu au realizat ca tebuie sa trecem la un alt model al fermierului), turism (slabut comparativ cu alte judete desi potential exista ), mentalitate (aici cred ca e o problema foarte mare – tinerii au plecat din multe localitati iar ei reprezinta forta de propulsie a economiei nu pensionarii care asteapta pensia)

    deci hai sa nu ne amagim si sa nu ne imbatatm cu apa rece…

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.