Actualitate

Forestierii vor să taie şi mai mult lemn. Ce i-au mai cerut ministrului Ioan Deneş

După întrunirea cu uşile închise de la Bistriţa, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a continuat la Suceava seria dezbaterilor regionale pe teme silvice cu reprezentanți ai autorităților publice, dar şi cu factori interesați din domeniul privat. Nici aici presa nu a avut acces.

Potrivit unor surse participante la întrunire, citate de presa din Suceava, forestierii au arătat că, în prezent, costurile cu materia primă sunt foarte ridicate, unele din cele mai mari la nivel european. Ei au spus că la aceasta se adaugă birocrația excesivă, ceea ce face ca sectorul forestier românesc să fie unul necompetitiv. Ca exemplu au fost date procedurile de înscriere și participare la licitații, operarea datelor în Woodtracking și SUMAL, modul de completare a avizelor de însoțire sau documentația necesară obținerii certificatelor de origine pentru biomasă. Ministrului i s-a cerut să simplifice reglementările existente şi să optimizeze procedurile pentru a readuce industria natională a lemnului la punctul în care poate fi din nou competitivă pe piețele internaționale.

Totodată, agenții economici au cerut creșterea volumului de lemn ce se poate exploata anual din fondul forestier național. Ei au arătat că, față de nivelul de exploatare din anii 1950-1989 de circa 25 milioane de metri cubi anual, în prezent se exploatează sub 18 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă că cel puțin un volum de 7 milioane de metri cubi anual nu este valorificat.

Conform datelor statistice, în România se exploatează doar 52% din creşterea anuala, în comparație cu 88% în Suedia, 61% Finlanda. O creștere a volumului de masă lemnoasă, au arătat participanţii la dezbatere, va duce la reducerea tăierilor ilegale, asigurarea volumului necesar de lemn de foc necesar populației fără deprecierea forțată a unor categorii de lemn de lucru, la generarea de resurse materiale pentru construcția drumurilor și a infrastructurii necesare accesibilizării fondurilor forestiere, revitalizarea sectorului forestier și de prelucrare a lemnului, cu generarea de noi locuri de muncă și o creștere cu cel puțin 1,5% din PIB a economiei.

Participanții la întâlnire au arătat că înființarea de noi drumuri forestiere trebuie să devină un obiectiv strategic național în condițiile în care România are una din cele mai slab dezvoltate rețele de drumuri auto forestiere din Europa, cu o medie de sub 6 metri liniari/ha, în timp ce Germania are 30 metri liniari/ha, Austria 45 metri liniari/ha, Slovacia 18 metri liniari/ha.

Lipsa accesului are un impact negativ asupra mediului și pădurii prin faptul ca din această cauză se aplică tehnologii de recoltare a lemnului dăunătoare solului prin construirea drumurilor de tractor și extragerea masei lemnoase prin semi-târâre folosind tractoarele articulate forestiere pe de o parte, iar pe de altă parte zonele inaccesibile rămân neexploatate ceea ce duce în final la pierderi importate la bugetul statului prin faptul că această resursă inaccesibilă nu se valorifică. Participanții au propus ca pe modelul fondului de conservare și regenerare să se realizeze și îndesirea rețelei de drumuri auto forestiere, dar și prin programe cu finanțare guvernamentală sau europeană.

De asemenea, ei i-au mai spus ministrului Deneş că este necesară valorificarea superioară a masei lemnoase, acest concept fiind unul din principiile de bază ale industriei lemnului în toată lumea care presupune ca resursa să fie folosită acolo unde produce valoarea adăugată cea mai mare, adică în industria care asigură locuri de muncă, plăteşte taxe și impozite, echilibrează balanța comercială externă în cazul exporturilor și a livrărilor intracomunitare.

Forestierii au spus că este necesară înfiinţarea unor servicii județene de informare, consiliere și consultanță forestieră mai ales pentru că în prezent Gărzile Forestiere desfășoară în special activități de control, iar la orice solicitare de consiliere sau îndrumare asupra unor aspecte legislative neclare pentru agentul economic plătitior de taxe și impozite primește răspunsul „respectă legea” sau în cel mai bun caz preiau un text dintr-o reglementare fără a clarifica aspectul sesizat. Aceste servicii de informare ar trebui înființate în cadrul Gărzilor Forestiere, susțin agenții economici suceveni, ținând cont că legislația silvică este una foarte stufoasă și greu de înțeles pentru toata lumea, chiar și pentru organele de control silvic, dar și pentru autoritățile din domeniul economic și juridic.

Astfel, Gărzile Forestiere precum și autoritatea publică centrală ar urma să aibă și atribuții de îndrumare a contribuabiliului, pe lângă cele de control. Mai mult, în cadrul întâlnirii s-a propus realizarea unui studiu științific privind asigurarea cu lemn de foc a populației și care să stabilească necesarul consumului anual de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor.

La fel ca şi după dezbaterea de la Bistriţa, Ioan Deneş a transmis, printr-un comunicat: „Suntem aici să identificăm, împreună, problemele cu care se confruntă acest sector strategic al României. Și nu sunt puține. De aceea, voi depune toate eforturile ca procesul consultativ, cu toți factorii responsabili, să se desfășoare cât mai rapid cu putință, eficient, pentru a veni cu soluții reale, fundamentate, care să poată fi asumate și să întrunească un consens cât mai larg”.

17 comentarii

  • Da un mare lucru,maret si nobil de a ajunge ministru in guvernul ‘ROMANIEI’.Sa speram ca va fi benefic pentru toti cetatenii investirea in aceasta functie si peste ani sa se spuna intradevar ministrul DENES a facut ceva util pentru noi.

  • Exploatam,exploatam….Biata padure!Dar de ce nu ne intereseaza mai mult impaduririle,chiar suntem legati la ochi,nu vedem ce jaf este in Romania ,chiar nu vedem ce face Schwaighofer sau altii,italieni,turci … ,plus autohtonii avizi de profit din taierea padurilor.Chiar nu vedem secetele din ultimii ani ,chiar nu ne pasa de ce lasam generatiilor care vin? Cam dubioase cifrele legate de Suedia,Finlanda.
    Despre ce crestere vorbiti?De cat timp are nevoie un arbore ca sa ajunga la maturitate?Sunt convinsa ca jaful va continua si sa va ramane la nivel de vorbe.Ca la asa ceva ne pricepem.Si cei care EXPLOATATI ,unde veti trai ,eventual prin Madagascar !?

  • Nenorociții. Manipulează grosier. CIcă România exploatează 50% din creșterea anuală, în timp ce Finlanda 88%. Doar că în Ro au ras munții, pe când în Finlanda au protejat pădurile. 50% din puțin e mai mult decât 100% din mult.

    • Impadurirea ca impadurire, padurile nu trebuie taiate la ras. Se pot taia arbori din padure prin rarire sau suprafete mici, prin rotatie, din suprfata unei paduri mari. O padure rasa va mai fi padure peste 70-150 de ani. Cateva generatii nu vor mai cunoaste padurea cu arbori, fauna si flora asa cum am cunoscut-o noi. Padurea este ecosistem, odata cu padurea dispare si flora, fauna, se erodeaza solul, se tulbura circuitul apei in natura, productia de oxigen si absorbtia dioxidului de carbon etc.

  • Domnule Denes daca tot ati ajuns ministru al padurilor ,macar atata faceti:cereti televiziunii nationale(pentru ca ajunge in aproape toate casele) sa difuzeze emisiuni despre rolul padurii,despre cat de imporant este, sa mai si plantam cate un arbore ,ca la EXPLOATAT ne pricem ingrozitor de bine.Sunt oameni-pe multi ii cunosc personal care,nu cunosc rolul padurii in viata tuturor fiintelor.Apropo ,d-voasta stiti cat aer da un copac matur,unui om intr-un an?Daca veti calatori cu avionul si veti vedea cum arata teritoriile unor tari ca Austria,Germania veti fi surprinsi sa vedeti cat de multi arbori au peste tot,inclusiv la margine de terenuri cultivate si apoi mergeti deasupra Baraganului .Vara pare desert.Arbori?Aproape deloc.Dar ne plangem ca este seceta,ca au aperut zone desertice.

  • Cresterea de taieri? Sper sa nu sa intimpla. Defrisam muntiile pentru imbogatirea de un grup foarte restrins de omeni si in defavore de majoritate.
    Drumuri forestiere? Nu este nevoie daca numai defrisam. Ce am vazut eu la drumuri noi „forestiere” facute prin programe UE era doar o amplificare de deseuri in padure si defrisari mai multe.
    Valorificarea? Sigur ca da, doar ca cine lucreaza in domeniu de mobila de exemplu stie ca cei care defriseaza, nu prea nici vind materie prima in tara si este foarte complicat sa gasesti vreunul care iti vinde ceva, chiar si la pret de export.
    Iar nici nu au ei interesul sa prelucreaza mai departe de scindura sau bustean.
    Solutie pentru competitivitate nu poate fi dezastru natural in favorea unui grup restrins.
    Si in alte domenii de activitate antreprenorul care numai are profit sau nu ajung profituri pentru lacomia personala, sa indrepte spre alte afaceri.
    Nu poti cere statului sa iti mentine nivelul de profitabilitate cu prin distrugerea resurselor naturale care apartin tuturor si care ne protejeaza calitate de aer si in final climat si viata.

  • Bietul nostru ministru, este abia in clasa I.
    Cred ca deja se intreaba si el la modul serios ce lo fi recomandat sa ocupe un asemenea post.
    Si astea sunt doar padurile..!

  • Tovarasul Ion a inceput cat se poate de bine: taieri mai multe si drumuri in paduri, ca trebuie taiat mai usor si accelerat ritmul „cotizatiilor”!

  • Asa.Taiati mai mult , sa nu mai ramana nimic.Da nu-i mai ziceti Ministerul Apelor si Padurilor.Spuneti-i pe numele adevarat.Ministerul Secarii Apelor si a Defrisarii Padurilor.Guvernul Romaniei botezati-l cu un nume nou, Guvernul Pustiirii Romaniei.
    #
    Mai jos un pamflet pentru care Tudor Arghezi a facut puscarie.Un text mereu actual, atata timp cat vor exista baroni care-si trag osanza din pustiirea padurilor, spurcarea apelor si imputirea vazduhului .
    .
    De la nashu Van Doberman, pentru toti baronii, fara numar, fara numar, „Baroane”, de Tudor Arghezi:
    #
    „Ce semet erai odinioara, dragul meu, de n-ai mai fi fost. Si ce mojic! ce mitocan! Ce badaran! Nu te mai recunosc.Parca in hainele tale a intrat alt om si parca celalalt a plecat in pielea goala, pe undeva, prin ceruri ori iad.
    #
    Botul nu-ti mai e asa gros, falcile ti-s mai putin dolofane si ai inceput, Doamne!, sa si surazi cu buzele alea groase, sterse de unsoare. Ceafa ti s-a mai tras, gusa s-a mai moderat, burta cauta un relief mai aproape de spinare. Nici partile de dindarat nu mai sunt atat de expresiv dominante, dedesuptul croielii scurte.
    #
    Cred ca nu mai iei dimineata patru cafele cu lapte, o halca de sunca si opt prajituri, cu care ti-ai pus din nou in functiune intestinul gros, anemiat de rabdari prajite. Te umplusesi bine, pana la ragaiala. Ti-aduci aminte ce sfrijit erai pe cand erai sarac si cum ne palmuia cautatura ta atatata dupa ce te-ai procopsit. Indopat cu bunurile mele, nu-ti mai dam de nas si ti s-a parut ca eram pus pe lume ca sa slujesc madularele tale, burtii, gusii, sacului si dasagilor tai: asta era rostul meu, a trebuit sa-l aflu de la tine, flamandule, roscovanule, bobosatule, umflatule.
    #
    Mi-ai imputit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdarit apa din care ai baut si cu care te-ai spalat. Picioarele tale se scaldau in Olt, si mirosea pana la Calafat, nobila spurcaciune!
    I-auzi! Vrea sa-mi fie stapan si sa slugaresc la matele lui, eu care nu m-am bagat randas nici la boierul meu.
    #
    Mi-a iesit o floare-n gradina, ca o pasare rosie rotata, cu miezul de aur. Ai prihanit-o. Ti-ai pus labele pe ea si s-a uscat. Mi-a dat spicul in tarina cat hulubul si mi l-ai rupt. Mi-ai luat poamele din livada cu carul si te-ai dus cu el. Ti-ai pus pliscul cu zece mii de nari pe stanca izvoarelor mele, si le-ai sorbit din adanc si le-ai secat. Mocirla si bale raman dupa tine in munti si seceta galbena pustie in ses. Si din toate pasarile cu graiuri cantatoare, imi lasi cardurile de ciori.
    #
    Incepi sa tremuri acum, cazatura. Asa s-a intamplat cu toti cati au umblat sa-mi fure binele ce mi l-a dat Dumnezeu. Te-ai cam subtiat si invinetit. Obrazul ti-a intrat in gura, gulerul ti-a cazut pe gat ca un cerc de putina uscata. Daca te mai usuci nitel, o sa-ti adune doagele de pe jos. Ce floaca plouata-n capul tau! Ce mustata pleostita! Ce ochi flescaiti! Parca esti un soarece, scos din apa, fiarta, de coada, Baroane…”

  • De câte ori am plecat spre zonele noastre muntoase, odată verzi și pline de viață, am întâlnit în drumul meu, pe ambele sensuri de mers, zeci de camioane pline de lemn. Treaba asta se întâmpla zilnic. Iar ei au tupeul să te mintă cu așa ipocrizie, cum n-am crezut că am sâvad. Ăștia sunt niște lacomi ordinari, care nu se vor opri decât atunci când oamenii din acele zone vor lua de exemplu pe cei din Ucraina și vor acționa ca atare ! Numai așa mai avem o speranță să salvăm puținul care a mai rămas din minunăția care a fost odinioară ….

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS