Actualitate

În Piața Petru Rareș va fi dezvelit bustul primului primar român al Bistriței

În Piața Petru Rareș va fi dezvelit și sfințit bustul primului primar român al Bistriței, din perioada 1934-1937, Corneliu Mureșan, care este și primul cetățean de onoare al municipiului.

Evenimentul organizat de Primăria Bistrița, Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc”, Rotary Club Bistrița și Asociația Cultul Eroilor ”Regina Maria” Bistrița-Năsăud va avea loc duminică 2 iunie, de la ora 18.00.

Înălțimea ansamblului este de 3,2 metri. Bustul lui Corneliu Mureșan, opera sculptorului Ilarion Voinea, este realizat în bronz (900 x 800 x 450 mm) și așezat pe un soclu de piatră (andezit de Ilva), în zona ”Coronița”.

Corneliu Mureșan a locuit în imobilul de lângă Hotelul Coroana de Aur, care peste ani a devenit local. Casa construită în stil neoromânesc în perioada mandatului său de primar a fost naționalizată și integrată ulterior în sistemul turistic din Complexul Coroana de Aur, iar bistrițenii au ajuns să o cunoască drept ”Coronița”. 

Corneliu Mureșan s-a născut în 1903 la Mureșenii de Câmpie, județul Cluj, tatăl său fiind preot protopop și arhidiacon onorar. Școala primară a urmat-o la Gherla, iar liceul la Dej. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj, iar la Bistrița a venit în 1927. A lucrat la Baroul avocațial de stat, condus de dr. Anton George.

A fost primar liberal al orașului între anii 1934 și 1937, primul edil român, având o contribuție majoră la urbanizarea Bistriței. A început cu pavarea străzii din fața Primăriei, apoi a str. Gheorghe Șincai, Odobescu, Titulescu, Liviu Rebreanu și a bulevardului Viișoarei. A mutat piața din jurul Bisericii Evanghelice unde veneau țăranii să vândă diverse produse agricole în Decebal, iar târgul de vite care se ținea în Decebal peste linia ferată, pe locul unde a funcționat CPL. A contribuit la amenajarea parcului municipal, inclusiv la amenajarea sediului actualei primării. O clădire veche care exista pe locul unde este astăzi statuia poetului Andrei Mureșanu a fost demolată și în locul ei a fost amenajat parcul din jurul Bisericii Evanghelice. Primăria condusă de el se ocupa de întreținerea străzilor pe care le uda cu apă din cazane de metal aflate în căruțe trase de cai. ”Urmarea acestor măsuri de modernizare au existat și împotriviri care au mers până la manifestații de stradă”, arată documentele vremii.

După ce nu a mai fost primar a lucrat în instituția ca șeful Gospodăriei Comunale, perioadă în care s-a pavat bulevardul Republicii, s-a reparat conducta de apă de la Cușma, s-a extins capacitatea uzinei electrice, s-au mai făcut trotuare pe str. Andrei Mureșanu, str. General Grigore Bălan, Piața Mihai Eminescu și str. George Coșbuc.

Consiliul Local Bistrița i-a conferit titlul de Cetățean de onoare al orașului în 1993. La vremea respectivă locuia într-un apartament pe bulevardul Decebal. Corneliu Mureșan s-a stins din viață în anul 1996.

13 comentarii

    • @Curiosul
      ”Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP)
      a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 361 din 28 aprilie 2005”

      felicitări RCBistritaNosa!

      2
      1
  • Felicitari pentru initiativa! Astfel de oameni merita pusi pe soclu, oameni harnici si cinstiti care ne-au lasat mostenire un oras frumos pe care doar sa il modernizam!
    Felicitari clubului Rotary Bistrita pentru asemenea actiuni!

    20
    8
  • Corneliu Mureșan a fost fiul Protopopului greco-catolic Auxențiu Mureșanu (1852-1876-1932) din din Mureșenii de Câmpie, fostul Imbuz, astăzi în Comuna Palatca (Jud. Cluj) arhidiacon onorar și asesor consistorial diecezan – Auxențiu Mureșan (1852-1932), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
    Auxențiu Mureșanu a fost hirotonit în 1877. A funcționat ca preot greco-catolic în Sântioana, Imbuz și Sava, devenind protopop al Protopopiatului Sic și arhidiacon onorar. Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a fost delegat al Protopopiatului Greco-Catolic Sic. Este înmormântat în cimitirul din Bistrița.

    Între cei 14 copii ai săi s-a numărat și primul Primar român al Bistriței (1934-1937), Avocatul dr. Corneliu Mureșanu (1903-1996). este limpede că pentru dr. Corneliu Mureșanu confesiunea greco-catolică nu era un amănunt lipsit de importanță, un detaliu biografic exterior și nesemnificativ pentru ca să fie trecut cu ușor trecut cu vederea în toate referirile biografice. Perioada de formare și educația primită au fost înrâurite și profund marcate de învățăturile moral-religioase primite în familie.

    Mai mult decât atât, destinul a făcut ca dr. Corneliu Mureșanu să fie legat de istoria românilor greco-catolici nu doar prin activitatea religioasă, socială și politică a tatălui său ci și prin moartea tragică a surorii sale Lucreția Mureșanu. Aceasta s-a căsătorit cu preotul Andrei Bojor care a preluat parohia socrului său din Mureșenii de Câmpie. Întreaga familie a preotului greco-catolic Andrei Bojor și încă 6 localnici, în total 11, bărbați, femei și minori, au fost împușcați de armata horthystă în noaptea de 19/20 septembrie 1940, chiar în casa preotului și aruncați într-o groapă comună din grădină, acoperită apoi cu pământ. După 3 zile, au fost dezgropați și identificați. „Reînhumarea s-a făcut fără preot, fără glas de clopot și fără serviciu religios. Nimeni n-a avut curajul să aprindă o lumânare, totul petrecându-se în cea mai mare și mai lugubră tăcere”.
    În familia Pr. Andrei și Lucreția Bojor s-au născut trei copii: Lucia, Mariana și Victor, cu frumoase perspective intelectuale dacă n-ar fi fost masacrul colectiv comis de armata horthystă. Preotul Andrei Bojor, avea 53 ani, soția sa, preoteasa Lucreția Bojor de 48 ani, fiica cea mare Lucia Bojor, absolventă de Drept din Cluj, de 24 ani, fiica cea mijlocie Marioara Bojor, studentă în anul patru la Facultatea de Filologie din Cluj, de 22ani, fiul lor cel mic Victor Bojor, elev la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian” din Tg. Mureș, de 18 ani.

    Nu ne îndoim că la inaugurarea bustului se va săvârși o ceremonie religioasă de către cei care oficiază în biserica furată pentru a întări locul devenit comun al propagandei oficiale că român înseamnă ortodox, viu sau mort. Identitatea confesionala greco-catolică a primului primar roman al Bistriței va fi încă o dată ștearsă din memoria contemporanilor în beneficiul ortodoxismului atotcuprinzător.

    49
    10
    • @Gabriel..
      De parcă nu ar fi suficient necazul cu RĂZBOIUL de lângă granițe!!
      Acuma e musai de ” băgat fitile ” și de făcut ZÂZANIE între confesiuni și religii.😔🙄 ??

      Când a fost Pandemia Cov(rig)du, și TOATE lăcașurile de cult erau închise, de ce nu ați făcut zarvă?!

      15
      15
    • @Niciun eveniment fără Zâzanie. Aveți dreptate. Nu e cazul de cazul de „bagat fitile” și făcut zâzanie. „Fitile” și zâzania sunt specialitatea altora și au fost introduse demult. După 1918 la Bistrița, episcopului Iuliu Hossu nu îi era îngăduit să oficieze serviciul religios la depunerea jurământului Regimentului de infanterie. A asistat de pe trotuar în odăjdii, de la distanță, în condițiile în care trupa era greco-catolică. Grigore Pletosu, cel școlit în gimnaziul greco-catolic de la Năsăud, scria în Săptămâna un articol argumentativ-explicativ împotriva prezenței episcopului greco-catolic fundamentat pe celebrul de acum argument al autorității „acum ciocul mic la voi”. Armata e a Regatului, regatul e ortodox, ura și la gară!
      Apoi, la inaugurarea statuii lui Andrei Mureşanu, realizata la initiațiva si pe banii deputatului bistrițean greco-catolic Victor Moldovan care loc în noiembrie 1938, în prezenţa episcopului Iuliu Hossu bistrițenii de confesiune ortodoxă din oraș, nu au participat. Sigur statuia era amplasata in fața bisericii greco-catolice, poreclită azi biserica de la Coroana ca să i se uite numele adevărat. Nu s-a cunoscut și n-a fost mare deranj că românii bistrițenii erau greco-catolici aproape în totalitate. Doar presa vremi a reținut că aceștia au ținut să-și manifeste țâfna. S-a meritat până la urmă gestul și manifestarea de atitudine că n-a durat mai mult de 10 ani și ortodoxia aliată cu regimul comunist a reușit să-l bage în închisoare pe episcopul greco-catolic și să-i interzică biserica. Și așa s-a umplut Bistrița de ortodocși și antivacciniști și putiniști.

      5
      3
  • În Piața Petru Rareș din Bistrița mai lipseste bustul din bronz al primului primar român Corneliu Mureșan, pentru ca tacâmul să fie complet. Aici au fost înghesuite o serie de obiecte de for public dând spatiului de lângă Prefectură un aspect execrabil de bazar oriental. Niciunul dintre aceste monumente nu este în armonie unul cu celălalt, iar imaginea de ansamblu, este distonantă inclusiv în raport cu clădirile din jur.
    Singurul eveniment demn de amintirea generatiilor ce s-a petrecut aici a fost cel legat de Revolutia din 1989. Incă din dimineața zilei de 22 Decembrie 1989, au iesit in fata fostului comitet judetean PCR, din piata Petru Rares peste 10.000 de bistriţeni din Fabrica Mecanică şi apoi din alte fabrici din zona industrială, riscându-si viaţa şi libertatea, într-un moment în care nu se ştia dacă regimul Ceauşescu va cădea, sau dacă se va trage sau nu la Bistriţa.
    Aici pe esplanada din fata Prefecturii a existat o troită dedicată Revoluției Române din Decembrie 1989, sfintită in anul 2004, pe care niste imbecili au mutat-o in Cimitirul de pe strada Tărpiului. Astfel, la finalul anului 2018, troița închinată eroilor Revoluției a fost mutată din Piața Petru Rareș – Bistrița în Cimitirul Municipal, acolo unde a și avut loc în 22 decembrie pentru prima dată ceremonialul dedicat Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății. In anul 2019, între boscheții din fața Prefecturii, a fost dezvelit un pietroi numit pompos „Monumentul Revoluției” ce avea să țină locul troiței sub formă de cruce, care după părerea nomenclaturii neocomuniste „nu-și avea locul în fața institutiei”.
    De altfel nebunia mutării statuilor a început pe vremea adinistratiei PSD, când fostul primar Ovidiu Cretu în anul 2009 a mutat bustul lui Petru Rares, pentru a face loc controversatului monument sub formă de sulă , cel pe care bistritenii l-au asociat in sintagma “Ce are Sula si Prefectura”. Apoi în anul 2016 fântâna arteziană din fata prefecturii a fost „decorată” cu o monstruozitate cromatica din plastic numita “floarea de crin”, care arată oribil.
    Culmea este că la finalul anului 2018 tocmai „Troita Revolutiei” care reprezintă singurul monument ce are legatură cu un eveniment concret si anume, Revolutia din decembrie 1989 de la Bistrita, a fost mutată, total aiurea in cimitirul de pe strada Tarpiului, stârnind o reactie de indignare din partea bistritenilor. In decembrie, 2019 la împlinirea a 30 de ani de la Revoluția Română in fata Prefecturii din Piata Petru Rares, a fost dezvelit un „pseudo-momument” de fapt un PIETROI ascuns între boscheti, care oricum nu poate inlocui TROITA REVOLUTIEI. Dacă s-ar pune problema schimbarii numelui pietei Petru Rares din Bistrita, aceasta ar trebui să se numească „Piata Revolutiei” sau „Piata 22 Decembrie”.
    De aceea trebuie facuta ordine, in sensul mutarii munumentului eroilor din piata Petru Rares, in Cimitirul Eroilor acolo unde isi dorm somnul de veci eroii neamului, iar in locul lui sa revina statuia domnitorului moldovean, care da si numele pietei. De asemenea si “Floarea de crin” ar trebui mutată pe strada Crinilor langă blocurile colorate in mov dupa gusturile primarului Cretu.

    34
    6
  • Corneliu Muresan nu a fost nici comunist, nici psdist, nici filorus. Ce sa caute intr-un spatiu intesat cu simboluri comunistoide! Pe Petru Rares, facut atat de mic, probabil ca il doare in teaca dar pentru Corneliu Muresan ar fi o ofensa sa fie asezat peste drum de „Floarea comunismului biruitor”!

    18
    6
    • Dr. Corneliu Muresan nu a fost ales in mod democratic primar al orasului Bistrita. El a fost numit in aceasta functie de o asa numita comisie interimara, deoarece nu a fost in stare sa-l invinga la alegeri democratice pe primarul sas, Karl Sanchen, primar al orasului Bistrita in perioada 1918-1934. Sanchen a castigat toate alegerile dupa 1918, desi sasii nu mai erau majoritari la Bistrita. Sanchen, un om absolut incoruptibil, a locuit toata viata in chirie intr-o camera mobilata (camera, nu apartement) in casa unui meserias/maistru sas de pe strada Ungureasca (astazi Titulescu). Deci in 16 ani de mandat de primar Sanchen nu a fost in stare sa-si „traga” si el un apartament sau o casa la Bistrita. Corneliu Muresan a reusit in trei ani de mandat 1934-1937 sa-si construiasca o vila (casa din fata Hotelelului Coroana de Aur, asa numita Coronita de astazi). Bag seama ca avut deja banii la pusculita. Cum a stat insa cu terenul de constructie? Valoarea terenului de constructie a estimat-o el insusi, asa incat a cumparat terenul la un pret de chilipir. De altfel terenul se afla pe un sit arheologic (fostul castel al Huniazilor), ceea ce nu l-a impiedicat pe Corneliu Muresan sa-si construiasca vila acolo.
      Primarul Karl Sanchen, ales in mod democractic, a fost destituit din functie fiindca in ochii anumitor „patrioti” romani suferea de o boala incurabila: apartenenta sa etnica! Doar din acest motiv a fost destitutit din functie, nimic altceva. Aceasta masura abuziva l-a afectat asa de tare incat a decedat in anul 1935. Impreuna cu el au fost destituiti din functie 21 de functionari sasi din primarie. Bineinteles ca si acestia au fost dintr-o data toti incapabili. Sanchen nu a fost un caz singular, peste tot in Transilvania (Sibiu, Brasov, Medias, Sighisoara) functionarii comunali sasi au fost destituiti din functie in acest timp.
      Insa in „nici un oras acest lucru s-a derulat intr-un mod mai josnic decat la Bistrita”, cum aflam din organul partidelor minoritatilor din parlamentul de la Bucuresti „Glasul Minoritatilor” din anul 1935.
      Apropo de Parlamentul de la Bucuresti: in ianuarie 1936 Leon Scridon, deputatul de Bistrita al Partidului National Agrar (partid de sorginte fascista, condus de Octavian Goga) a facut o interpelare la adresa subsecretarului de stat la ministerul de interne, Dumitru Iuga, intrebandu-l de ce la Bistrita nu mai au loc alegeri locale. Raspunsul a fost urmatorul: „la Bistrita cu o populatie saseasca atat de numeroasa nu vom mai accepta in urmatorii 20 de ani alegeri locale, ci vom instala mereu comisii interimare, din motive pe care nu doresc sa le pronunt in mod public, ceea dvs. ca bun roman veti intelege foarte bine.” (Monitorul Oficial, DAAD, nr. 22, 22.1.1936, p. 881).
      Dintre „meritele” lui Corneliu Muresan ati uitat sa mentionati modul barbar in care au fost alungate fetele (in timpul cursurilor) din Scoala Evanghelica de Fete din Piata Centrala (cladirea veche a Gimnaziului Evanghelic) pentru a se demola cladirea.
      Mai ramane de mentionat mutarea arhivei orasului Bistrita la Nasaud in anul 1935, arhiva saseasca, si una din cele mai importante din Romania, care a fost incarcata ca balegarul in niste carute taranesti si dusa la Nasaud, asa incat s-a distrus intreaga sistematica a arhivei. Multe documente s-au deteriorat fiind depozitate in conditii necorespunzatoare la Nasaud, altele (piese-unicat) au „disparut”.
      Alt „merit” al primului primar roman al Bistritei a fost inlocuirea tuturor numelor de strazi, care erau in stransa legatura cu istoria orasului, cu nume romanesti, care nu aveau nici o legatura cu istoria orasului.
      Pentru a o spune inca o data clar: dr. Corneliu Muresan a fost numit im mod abuziv primar al orasului Bistrita, si nu a fost ales niciodata in mod democratic in aceasta functie!

      6
      1
  • Yep! Va ajunge că o” piața” din Las Vegas! 🌺 👤Rog aduceți și niște palmieri 🌴🌴 și un
    /roller-coaster / 🎡 🎢 eventual care să treacă peste hotel Bistrița, peste Prefectura și peste H.Coroana. va fi grandios👑
    Pt turiști! Liberty Statue Holds Its Own Against Las Vegas Facsimiles – The New York Times🤣
    https://www.nytimes.com/2011/04/16/nyregion/liberty-statue-in-las-vegas-stands-among-many-replicas.html

    13
    1
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.