Recomandări Social

Monument al Eroilor, dezvelit la Mărișelu. Biserica din localitate, resfințită de IPS Andrei

În Duminica a 21-a după Rusalii (Pilda semănătorului – a Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic), 16 octombrie, IPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a flat în Bistrița-Năsăud.

Ierarhul a slujit la Mărișelu, cu prilejul târnosirii bisericii parohiale. Pe lângă hramul ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, biserica a primit acum al doilea hram: ”Acoperământul Maicii Domnului”. Biserica a trecut prin ample lucrări de reabilitare începând cu anul 2017. Restaurat și înfrumusețat în ultimii cinci ani, la interior și exterior, lăcașul de cult a fost binecuvântat prin stropire cu apă sfinţită şi prin ungere cu Sfântul și Marele Mir, iar în piciorul Sfintei Mese au fost așezate moaște de mucenici.

Pe un podium special amenajat în proximitatea bisericii, IPS Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența a numeroși credincioși, mulți îmbrăcați în straie populare specifice zonei.

După Sfânta Liturghie, a avut loc ceremonia de dezvelire și sfinţire a Monumentului Eroilor din Primul și Al Doilea Război Mondial, urmată de depunere de coroane și defilarea gărzii de onoare. Detaşamentul a fost constituit din militari ai Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, alături de Muzica Militară a Garnizoanei Bistrița.

La eveniment au participat prefectul Mica Oprea, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, col. Cornel Scurt, vicepreședintele CJ Camelia Tabără, primarul Bistriței, Ioan Turc.

Pentru întreaga activitate pastorală și administrativă, IPS Andrei i-a acordat parohului Aurelian Poptean cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, Crucea Transilvană pentru clerici. Primarul comunei Mărișelu, Horea Petruț, a fost distins cu Ordinul ”Episcop Nicolae Ivan”, iar primarul Bistriței, Ioan Turc, Ioan Boca și Radu Emil Constantin au primit Ordinul ”Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni”. Bogdana Mălai, Ionel Burduhos și Adrian Sbârci au fost distinși cu Ordinul ”Mihai Vodă”.

1 comentariu

  • „Prin unirea cu biserica Romei din anul 1700 parohia ortodoxă Mărişelu a devenit greco‐catolică. În anul 1762 erau înregistrate la Mărişelu 1 biserică ce aparținea comunității greco‐catolice şi 1 casă parohială17. În anul 1770 s‐a construit biserica de lemn cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavril18. Locotenentul Vasile Vărărean care se afla în Mărişelu (compania a II‐a a Regimentului II român grăniceresc cuprindea comunele Budacu de Jos, Mărişelu, Şieuț, Ragla şi Sântioana), a ridicat în biserică un cor pentru copiii de şcoală, pe care l‐a zugrăvit din banii proprii19 (un locotenent avea un venit de 250 florini pe an20). În anul 1892 s‐a construit o nouă biserică de lemn cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavril21 22 (după alte date în anul 1894) . De altfel, la sfârşitul secolului al XIX‐lea, din cele nouă parohii ale Protopopiatului greco‐catolic Budacul Român, şase beneficiau de edificii bisericeşti din material solid, fiind zidite, iar trei aveau încă biserici din lemn. Dintre acestea din urmă, Mărişelu şi Gledin dispuneau de edificii noi de lemn23. În perioada 1867‐1894 la Mărişelu nu exista casă parohială. În anul 1896 figurează o casă parohială de lemn.
    În anul 1714 preotul din Mărişelu trăia din pământurile proprii, acestea fiind scutite de dare, ca urmare a privilegiilor de care se bucurau preoții greco‐ catolici. În 1733 în parohia greco‐catolică Mărişelu funcționau 2 preoți greco‐ catolici, Ioan şi George38. În 1750 aici activau 2 preoți şi 1 îngrijitor al sacristiei . În anul 1762 erau înregistrați 3 preoți greco‐catolici . În 1761 funcționau 3 preoți greco‐catolici: Grigore, Arsinte şi Timoce (decedat în anul 1803). Timp de câțiva ani parohia Mărişelu a fost administrată de preoții din Sântioana. Din anul 1808 Mărişelu a avut iarăşi proprii preoți. Astfel, în perioada 1808‐1812 a funcționat preotul Pantelimon Pop (numit şi Pintelei, decedat în anul 1813), care a slujit alături de Iacob Rusu (hirotonit în anul 1805 şi decedat în anul 1809)43. Preotul Mihail Pop, născut în comuna Mărişelu, a funcționat timp de 41 de ani ca preot, până în anul 1848. Caracterizat ca ,,un om înalt şi frumos, cu o filozofie naturală”, a fost un naționalist convins, ordonat în ceea ce priveşte completarea registrelor parohiale (înainte de a fi preot fusese sergent în armată), susținător al bisericii (căreia i‐a donat pământuri din porțiunea canonică) şi şcolii (a deschis şcoală comunală în casa proprie încă în 1820; localul şcolii s‐a construit tot la inițiativa sa), fiind foarte apreciat de către vicarul Marian. În timpul păstoririi sale comuna Mărişelu se evidenția prin moralitatea credincioşilor. Pe toți cei 16 copii pe care i‐a avut i‐a susținut la şcoală. Căutându‐l pe Iacob, unul dintre fiii săi care era prefectul Legiunii a XIII‐a române, maghiarii l‐au prins pe Mihail Pop şi pe fiul său Nicolae (cantor şi învățător în Mărişelu) şi i‐au executat în anul 1849. La întoarcerea din Bucovina unde se retrăsese, Iacob Pop, (născut în anul 182344, decedat în 189345), fiul lui Mihail Pop, a constatat că nici un membru al familiei sale nu mai trăia, astfel încât a hotărât să devină preot, fiind hirotonit în anul 185046. În perioada 1848‐1849 parohia greco‐catolică Mărişelu fusese administrată de preotul Ioan Eugesiu din Bârsăul Mare47. Acei preoți care aveau un comportament exemplar, puteau fi delegați să investigheze anumite fapte considerate imorale, comise de persoane bisericeşti, sau diferende apărute între acestea. O astfel de sarcină îi încredința vicarul la 5 iulie 1871 preotului din Mărişelu, Iacob Pop care împreună cu preotul din Ragla, Ioan Dumbravă. trebuiau să verifice plângerea şi acuza unui localnic din Sântioana făcută împotriva cantorului de acolo pe care îl învinovățeşte că ar fi intenționat să‐i ademenească soția la adulter48. Episcopia greco‐catolică de Gherla lua în considerare recomandările vicarului greco‐catolic al Rodnei în desemnarea protopopului. Cu toate că oficiul protopopesc greco‐catolic al Budacului Român fusese solicitat şi de preotul din Ragla, Ioan Dumbravă, postul a fost acordat preotului Iacob Pop din Mărişelu, deoarece acesta avusese şi acceptul vicarului Grigore Moisil, care‐l considerase cel mai potrivit49. În perioada 1873‐1893, la conducerea Protopopiatului greco‐catolic Budacul Român s‐a aflat preotul Iacob Pop din Mărişelu. I‐a urmat fiul său Ioan Pop (născut în anul 1862, a absolvit teologia la Gherla în 1887, fiind hirotonit în 1888, a funcționat ca preot cooperator la Mărişelu în perioada 1889‐1893, şi ca preot în perioada 1894‐ 1938), s‐a aflat în perioada 1902‐1938 la conducerea Protopopiatului greco‐ catolic Budac50. În anul 1908 protopopul Ioan Pop a fost vizitat la Mărişelu de către Ionel Brătianu.
    În perioada 1939‐1941 preotul din Mărişelu, Teodor Bindea s‐a aflat la conducerea Protopopiatului greco‐catolic Budac52. În perioada 1942‐1947 în parohia greco‐catolică Mărişelu a funcționat preotul Alexandru Pop (născut în 1890, absolvent al Academiei teologice din Gherla în 1913, hirotonit în anul 1917, a funcționat ca notar comunal în perioada 1919‐ 1941)53 54 , protopopul Teodor Bindea activând în Sântioana . Comunitatea era alcătuită în 1720‐1721 din 371 locuitori, în 1733 din 66 familii româneşti, în 1750 din 282 locuitori, iar în anul 1762 din 123 familii greco‐catolice româneşti.”
    Arhivele Naționale Fond : Oficiul parohial greco‐catolic Mărişelu întocmit și redactata Dologa Dorin
    Conform Sematismului Episcopiei greco-catolice de Cluj Gherla, la 1914 în Măriselu trăiau 847 greco-catolici, 20 izraeliți și 6 ortodocși. În data de 29 octombrie 1948, la ora 01.00 noaptea, una dintre cele mai importante personalități din România, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, era arestat de comuniști. Arestarea sa făcea parte din planul comuniștilor de a suprima Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Arestarea lui Iuliu Hossu venea la 30 de ani de la momentul în care înaltul ierarh vestea mulțimii adunate la Alba Iulia decizia Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Atunci comuniștii au stins lumina credinței și culturii greco-catolice în satul grăniceresc Mărișelul după 218 ani de istorie.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.