Reabilitarea cu bani europeni a caselor care fac parte din ansamblul Sugălete se lovește de refuzul unor proprietari de spații care nu și-au dat acordul scris pentru ca municipalitatea să poată obțină finanțare europeană. Primarul Gabriel Lazany este hotărât să meargă până la schimbarea legii, așa încât să nu fie nevoie de acordul lor.
”Complexul Sugălete face parte dintr-un proiect de regenerare urbană. Întâmpinăm câteva probleme din punct de vedere legal pentru că proprietarii ansamblului sunt persoane fizice și juridice și nu Primăria Bistrița. Ca să scoatem autorizația de construire pe Primăria Bistrița ca să putem accesa fondurile respective, trebuie să avem un mandat din partea proprietarilor. Întregul ansamblu Sugălete are 93 de proprietari, noi având până acum 48 de acorduri scrise. O să mă ocup personal de problemă. Primăria Bistrița va trebui să inițieze o modificare legislativă prin care să ni se permită reabilitarea monumentelor istorice fără acordul expres al proprietarilor, Sugălete fiind monument istoric”, a spus primarul la AS TV.
Gabriel Lazany a explicat că persoanele fizice care dețin spații în ansamblu nu vor avea nicio cheltuială, toți banii fiind asigurați prin proiectul european. Ar urma să plătească doar persoanele juridice, însă și pentru acestea se vor căuta soluții locale.
Proiectul ”Regenerarea urbană a imobilelor din centrul istoric”, în valoare de circa 8,7 milioane euro, admis spre finanțare cu bani europeni prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, este în faza în care urmează să se semneze contractul. Zona pilot de acțiune este frontul nordic al Pieței Centrale, de la Pasajul II până la Pasajul Spiru Haret, respectiv imobilele nr. 7-24. Obiectivul specific constă în reabilitarea anvelopelor clădirilor, respectiv reactivarea frontului nord vestic al Pieţei Centrale, din care face parte şi Ansamblul Sugălete, și introducerea acestuia într-un circuit cultural-turistic și arhitectural.
Ansamblul Sugălete este cel mai lung șir de imobile medievale cu arcade la parter din România.
Sugălete este un ansamblu de case medievale etajate cu arcade la parter compus din 13 cladiri construite la începutul secolului al XIV-lea-începutul sec. XV-lea. Bistrița era în acea epoca un însemnat centru comercial al Transilvaniei. Complexul are o valoare atât arhitecturală, cât si patrimonială. Adevărata valoare a acestui monument gotic constă în detaliile arhitecturale ale caselor: steaua cu 6 colțuri, semiluna în formă unei măști umane, statuia Sfântului Nicoale.
Una dintre cele 13 case a adapostit prima farmacie din Bistrita denumită ”La Vulturul Negru” (1516). Toate sunt mărturii ale vechii piețe bistrițene, unde veneau negustori să își expună mărfuri, de la cereale, până la stofe și mătăsuri. Clădirile aveau la parter ateliere și depozite, iar la etaj spații de locuit.
Zona a fost locuită de familiile bogate de patricieni bistrițeni. În timpul regelui Ludovic I de Anjou (1342-1382), care a încurajat meșteșugurile și comerțul sașilor bistrițeni, li s-a acordat dreptul de a ține târg de 15 zile denumit și Sf. Bartolomeu, târgul cel mare care consfințea forța economică a orașului. Comercianții zăboveau aici, își ofereau marfa spre vânzare, în trazit prin Bistrița, iar Sugăletele oferea, pe lângă depozite spațioase, câteva grajduri pentru animale de povară, pentru ca drumeții să poată ospăta pe cinste în încăperile de dinspre piață.
Fiecare bucăţică din cele 13 clădiri-monument îşi păstrează aerul de odinioară şi te poartă cu gândul spre o altă lume, o altă civilizaţie care nu se vrea uitată sub nicio formă.
Casa parohiala a actualei Biserici Evanghelice, imobil situat în Piața Centrală nr. 13, este prima din șirul Sugălete, o construcție gotică cu etaj, una dintre cele mai importante case în peisajul arhitecturii bistrițene din perioada de înflorire a goticului matur și târziu. Aceeaşi clădire, dar la etaj, are încastrată statuia Sfântului Nicolae.
Și acum in centrul vechi stau o grămadă de patricieni.Dar nu de ai lui Ludovic de Anjou.De-ai lui Vandana.
Nu știu să vrea să locuiască altcineva decât cei din şatră în locuinţele împuţite pline de igrasie din Centru Vechi, nici măcar locuri de parcare nu au.
În favela Bistriţei Centru ” istoric” de 8
Martie pe lângă spectacolul Direcţia 5 organizat pe banii noştri primărie trebuie să organizeze şi un carnaval bineînţeles tot din banii noştri ca-să fie exact ca în favelele din Brazilia.
Oare femeile din Bistriţa sunt atât de sărace încât nu își permit să-să-și plătească de 8 Martie un bilet la un concert de calitate și trebuie să meargă la o pomană de la Primărie ?!
Zidul Cetății este cea mai veche și valoroasă parte a Bistriței .
Zidul cumva a reușit să scape tuturor dezastrelor, pe porțiuni a reușit să scape de decretul pricipelului Austriac carea vrut să-l dărâme integral, a reușit să scape furiei comuniștilor însă se pare că nu reușește să scape de acești noi administratori inconștienți ai orașului. Zidul Cetății trebuie restaurat și pus la adevărata valoare printr-un sistem de lumini monumental. Pentru protejarea lui trebuie interzis accesul autovehiculelor pe străzile Dogarilor, Mihail Kogălniceanu, Ecaterina Teodoroiu și Barbu Lăutaru, și trebuie încurajat pe aceste străzi doar accesul pietonilor și bicicliștilor, împreună cu pista de biciclete și aleia de pe valul de pământ de apărare din Parcu Mare vor face o buclă agreabilă de plimbare cu bicicletele și pietonală. Aceste străzi pot fi incluse în traseul Turistic de timp Urme de Pași numit ” Pe urmele Cavalerilor ” care cuprinde străzile Dogarilor-Mihail Kogălniceanu- Ecaterina Teodoroiu-Barbu Lăutaru-C R Vivu-Bisticioarei-Crinilor-I Slavici- Subcetate până la ruinele primei Cetăți a Bistriței de pe Dealul Cetății acolo unde se vede acum antena de telefonie mobilă.
https://www.youtube.com/watch?v=pVN89ZQt0hQ