Lucrările de restaurare la podul de lemn construit peste râul Sălăuța, din comuna Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud, au ajuns la final, potrivit Someș Top Grup.
Podul, destinat exclusiv accesului pietonal, are o lungime totală de 35 de metri și o lățime de 4,4 metri. Infrastructura sa este alcătuită din două culee și o pilă din beton.
Restaurarea a inclus semnalizarea lucrărilor la drumul național DN17C, realizarea accesului în albia râului, a fundațiilor pentru eșafodaje și montarea acestora pe poziție, demontarea elementelor degradate nestructurale (exceptând învelitoarea), înlocuirea elementelor degradate de rezistență, ridicarea cu presa hidraulică a suprastructurii, realizarea pilei și a culeelor, coborârea suprastructurii pe noile infrastructuri, demontarea eșafodajelor metalice, înlocuirea elementelor constructive degradate.
De asemenea s-au mai făcut amenajări hidrotehnice, au fost tratate elementele suprastructurii, refăcută învelitoarea și închiderea laterală și realizate rampele și lucrările conexe.
Podul a fost realizat după proiectul unui inginer italian din Tirol în anul 1778, de către doi meșteri din localitatea Nimigea, cu ajutorul cetățenilor din comună. Lemnul de stejar a fost adus din pădurile din Șintereag, iar rezultatul este un pod conservat în stare naturală, unic în Transilvania.
Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, a scos la licitație în 2022 lucrările de restaurare, consolidare și punere în valoare a podului acoperit din lemn (pod grăniceresc) peste râul Sălăuța, din comuna Coșbuc, estimate la 3,2 milioane lei cu TVA.
Podurile de lemn grănicerești – construite în stil tirolez – sunt monumente arhitecturale valoroase, ce păstrează elemente de construcție și îmbinări din lemn care erau folosite în tehnicile de construcție ale vremii.
Podul peste Sălăuța din localitatea Coșbuc este diferit de celelalte prin suprastructură, mult mai complexă şi mai dezvoltată în înălţime, datorită ”popilor” şi zăbrelelor care îi susţin. Acoperişul este în 2-4 ”ape”, iar pereţii laterali sunt înfundaţi cu scânduri. La unele poduri năsăudene, pereţii laterali sunt prevăzuţi cu un număr variabil de deschideri, numite impropriu ”ferestre”, pentru a lăsa lumina să pătrundă în incinta podului.
”Structura de rezistență este din lemn și este formată din șapte ferme transversale, formând șase deschideri reunite câte trei prin-un sistem hibrid astfel încât eforturile să fie transmise doar la cele trei reazeme de fundare prin doar două deschideri de circa 17 metri. Două grinzi longitudinale de lemn masiv, una de fiecare parte laterală a podului constituie elemente de rigidizare longitudinală, pe care reazemă cei opt stâlpi verticali (câte patru pe fiecare parte) alcătuiți fiecare din câte patru stâlpișori reuniți de elemente de legătură și clești ce ies în consolă pe direcția transversală a podului de cca 1,5 m față de axul portant. Sistemul este foarte performant pentru epoca în care a fost construit și poate reprezenta o valoare istorică în sine”, este descrierea vechii lucrări.
În Bistriţa-Năsăud, au existat mai multe astfel de construcţii ridicate de ingineri străini în zona regimentului românesc de graniţă. În timpul războiului, 14 au fost bombardate. Cel din satul natal al poetului George Coşbuc a rezistat. Primul pod acoperit din lemn a fost ridicat în urmă cu peste 350 de ani la Năsăud şi asigura legătura cu Bistriţa peste Someşul Mare. Au urmat apoi cele de la Ilva Mare, Ilva Mică, Beclean, Mocod, Salva, Nepos, Nimigea şi Coşbuc, toate în zona regimentului românesc de graniţă. Unele au rezistat chiar şi 200 de ani. O parte din poduri au fost refăcute însă stejarul a fost înlocuit cu lemn şi nu a mai avut aceeaşi rezistenţă.
Foto credit: Someș Top Grup
E plin județul de clădiri valoroase lăsate să se dărâme și nimănui nu îi pasă. Unii chiar își doresc acest lucru, pentru a construi altceva.
Cazul “Podului acoperit din lemn peste Salauta dovedește ca se poate și ca încă mai avem o fărâmă de umanitate și ca poporul român nu e dat pierzării
Bravo!
Din păcate societatea civilă e cam pasivă, așteaptă să facă autoritățile.
Am sute de exemple de asociații ale cetățenilor străini, care se unesc cu un scop comun și restaurează ei singuri.
“Asociația Prietenii Morii de apă”
“Asociația Prietenii Fântânii cu apă sărată”
“Asociație care construiește un pod, (ponton de făcut baie)
Toate înregistrate , cu membri, cu conducere, cu reguli de funcționare, cu cont în bancă, cu pagina de Facebook, cu cotizație anuală, cu munca voluntară, cu campanii de strângere de bani, de la UAT-uri, de la firmele private etc.
Asociații de genul Asociația Mocănița Transilvaniei sunt câte vrei.
E și asociația aceea care schimbă porțile clădirilor de pe pietonalul din Bistrița, tot așa cu bani din donații, muncă voluntară,
Îmi vin în minte două asociații din Danemarca.
Prietenii avionului DC3 un avion din al 2-lea război mondial pe care ei îl întrețin, cumpără combustibil și zboară cu el.
Prietenii vaporului Bjørn (fabrikat in 1909) cu aburi, tot așa, pe care l-au restaurat si ies la pescuit cu el pe mare.
Adriane, societatea civila e ocupata sa munceasca ca sa poata plati biruri tot mai mari statului.
Poate statul ar trebui sa aiba grija de monumentele de care zici tu, in loc sa arunce banii pe stadioane si echipe de handbal?
Draga ADRIAN C.
Desigur ca asa este cum spui tu, suntem noi romanii cei mai indiferenti si comozi popor din Europa cand vine vorba de trecutul nostru si bunurile noastre.
DA , fix asa este si secondati de ADMINISTRATIA romaneasca care este cea mai incapabila si nu o intereseaza decat parandaratul din orice trtreebuie sa se faca.
Insa avem si exemple pozitive cum este cazul la Consiliul Judetean unde Presedintele RADU MOLDOVAN a reusit sa renoveze excelent urmatoarele imobile.
1 Cladirea exceptionala cu trecut istoric Biblioteca Jud. de pe str. Odobescu.
2. Casa de pe Independentei unde a locuit fratele poetului MIHAI EMINESCU adica MATEI EMINESCU si care a fost transformata in centru cultural de documentare.
3. Castelul TELEKI de la Posmus.
4.Intra in prezent la renovare si castelul de la Comlod.
Si cu lipsa de modestie te anunt ca Asoc. Bistrita Civica prin Chereji , Balan si bistritenii cu suflet mare care au semnat petitia STOP DEMOLARE am reusit prin mari presiuni sa o scapam de la disparitia totala din peisaj.
Probabil niste oameni de 68 de ani ca ai mei, vreo 100 sa mai existe pentru BN lucrurile ar sta altfel.
Din pacate nu mai am timp sa-i gasesc , tinerii sunt asteptati sa se inroleze in activitatea de VOLUNTARIAT.
Trag totusi inca un semnal de alarma.
SOS. cladirile minunate de pe Independentei a fostului Spital Jud. trei(3) cladiri cu rezonanta istorica si cu o structura deosebit de solida.
STOP afacerilor ascunse !
Nu DEMOLARE !
Nu blocuri in locul lor !
S-a depus Petitia si pentru aceste cladiri minunate.
Totul sta in vointa statului (Primarie) care trebuie trezite la realitate.
Nu stergeti identitatea Bistritei !
Nu am avut ce face şi în vara trecută am fost cu familia la conacul de la Posmuş numit pompost castel însă arată ca un hambar agricol.
În 10 minute am terminat de vizitat deoarece nu am avut nimic de văzut şi făcut acolo. Ne-am suit rapid în maşină şi am fugit rapid la Figa şi în gând ne-am promis să nu mai facem astfel de încercări jenante.
Bălane dacă îți place ție atât de mult clădirea de pe Gării uatunci cumpărațio voi tu cu Chereji şi ceilalți din Asociaţia Bistrița Civică cu bani voştri nu mai irosiți bani bistrițenilor pe lucruri inutile.
Câți oameni au fost la conacul de la Posmuş ?!
Câți bani sau obținut din vânzarea de bilete ?!
La conacul de la Poşmus trebuie amenajat terenul de Golf pentru fătălăi pensați şi aşa ar veni mai multă lume.
Am fost și eu la Posmus,
E o expoziție despre secerat, te poți uita 10 min.
Una despre broderii , 10 min
La subsol texte lungi, citiți-l
e 10 min
În clădirea principală 10 min.
Și cel mai frumos lucru, Stejarul secular de 400 de ani, cu o priveliște frumoasă. Poți sta acolo 1 oră, cu un suc rece sau o cafea.
Ce trebuie îmbunătățit?
Cafeneaua, nu și ce cumpăra, în afară apa, suc, cafea , !
În locații similare din străinătate au restaurant ca lumea, Mâncarea zilei 11 euro (un singur fel de mâncare, tradiționala ) doar joi – duminică 12: 00 -16:00, clătite, bere, spirtoase, gem tradițional de fructe de pădure, suc natural de rubarba etc,
Cred ca se poate face asta și la Posmus, un singur fel de mâncare ,și dulceață de la doamna din Piatra Fântânele (made in Bustrita-Nasaud)
Vreau să stau sub stejar vara și înăuntru iarna, să beau un vin de Teaca (Vakea Ascunsă, Zeig) să mănânc gustarea zilei, de exemplu Gulaș, iar la plecare să cumpăr esență de lavandă 🪻de la Delureni, și o dulceață produsă de către:
https://timponline.ro/bunatatile-pasul-tihuta-comandate-oriunde-tara-magazin-online-deschis-sotii-ranzis/
@ Adi , Chiar în stejarul ăla de la Posmuş au bătut o tablă pe care scrie să nu te sprijini de stejar că este mare pericol să cadă.
Adi eşti cel puțin inconştient dacă vrei să stai sub acel stejar ştiind că poate cădea oricând peste tine.
Adrian ai reuşit să mă convingi că este extrem de plictisitor la Posmuş aşa că nu mă duc acolo.
Cu banii ăștia, făceau austriecii 10 poduri, de zece ori mai repede. Doar cu banii cheltuiți pe SF, nu mai vorbesc de PT, avize…dar la noi parandărătul costă mai mult decât execuția. No, numa zîc
Aproape 1 miliard de lei vechi / metru, ca sa fie mai clar.
Sus, pe Someș, erau poduri
Și-un podar – inspecta mori,
Spun astăzi, pe la prohoduri,
Foști brodnici, șefi de vâltori.
Vă-ntreb – «poduri tiroleze»,
Pe-aici – prin «septentrion»,
Nimeni n-o să-l «demoleze»
Podul de lemn – din «Ion»?
Poduri – lungi – descoperite,
De la Rodna – spre Beclean,
Poduri vechi — trist prăfuite:
«Unde-i neaua de mai an?»
Am deviat rău de la subiect, dar la Posmus s-ar putea face EXACT ceea ce face Ceama Jelna , dar mult mai frumos decât la Jelna .
Castelul , Crama , Hotelul, Sala de nunți Posmus .
Să te cazezi acolo la castelul Posmus, , să vizitezi crama și butoaiele în subsol, să participi la o nuntă în castel, exact ca la Jelna pe deal , unde nu e așa de frumos. Nu e castel!
CONSERVA !
Dupa cum te semnezi tot asa iti seamana tie capul.
Gandesti cu adevarat ca o CONSERVA, expirata desigur iar continutul tau cranian nu are materie cerebrala mai mare de -o CONSERVA.
Nu ai nimic in comun cu orasul nostru drag BISTRITA .
Bălane se vede că nu eşti născut în Bistrița şi că nu ai băut apă din izvorul de pe Dealul Cetății fiindcă un Bistrițean Adevărat nu poate vorbi aşa de urît.