Cultură

Se pregăteşte un spectacol veritabil de măiestrie şi talent pe Pasajul Artelor. Turiştii vor fi impresionaţi!

Pasajul Artelor care leagă strada Dornei de Bulevardul Republicii va atrage turiştii ca un magnet, asigură membrii Uniunii Artiştilor Plastici filiala Bistriţa-Năsăud, care lucrează de zor la nişte uşi ce vor da spre pasaj. De îndată ce artera va fi gata, vizitatorii vor avea acces în laboratoarele creaţiei artistice.

Artistul plastic Mircea Mocanu a dezvăluit că Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) aşteaptă cu interes momentul în care Pasajul Artelor va fi inaugurat.

„Turistul vine la Bistriţa să ia ceva din Bistriţa, nu din altă parte. Sunt oameni în Bistriţa care pot face lucruri manual, artistic şi de bun gust. Pregătim la Uniunea Artiştilor Plastici nişte uşi care vor da către Pasajul Artelor unde se vor amenaja nişte ateliere. Eu, de exemplu, am învăţat nişte copii de la Liceul de Arte să practice olăritul ca să ducă mai departe tehnica aceasta care s-a cam pierdut la noi în judeţ. Vom face acel spectacol pentru turistul care vine şi vede cum se produce respectivul obiect şi îl cumpără„, a spus Mocanu.

pasaje arta 2El a explicat că artiştii vor să organizeze şi cursuri de învăţarea olăritului, de împletit, etc.

„Am încercat să ne pasaje arta 3asociem şi să începem nişte lucrări împreună. Ceramica să se îmbine cu împletitul papurei, de exemplu, şi să putem avea legături pe obiect, nu neapărat de prietenie, ci între meserii, pentru a completa un obiect şi a-l ajuta cu meseria celuilalt”, a spus Mircea Mocanu.

Artistul a explicat că deja, la Casa cu Lei pot fi vizitate oricând atelierele de creaţie de la parter, iar la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba”, cei interesaţi pot asista la cursurile elevilor.  „Se pot face lucruri frumoase cu obiecte tradiţionale. Cei care sunt antreprenori, proprietari de firme, şi au de făcut un cadou să vină mai întâi să vadă ce se produce în Bistriţa, să-i ajutăm pe aceşti meşteşugari cumpărând de la ei fiindcă, în felul acesta, ei se vor dezvolta şi vor reuşi să trăiască din munca lor. Atunci vom ajunge la performanţă fiecare pe domeniul lui”, a spus Mocanu.

Istoricul de artă Vasile Duda a spus, la rândul lui, că, din 2010 se încearcă mişcarea „acestui mecanism interior al Bistriţei”.

„Încercăm încă de acum patru ani să aducem meşterii mai aproape, să-i facem să lucreze împreună. S-a şi scris de altfel un proiect de finanţare europeană. Colaborările cu Florenţa au fost relevante din acest punct de vedere fiindcă ne-au întărit convingerea că putem face noi lucrul acesta. Bistriţa are potenţial. Sperăm ca la fiecare eveniment important să ne putem întâlni, să găsim produsele Bistriţei, să le putem realiza şi să devină cumva o obişnuinţă să încercăm să căutăm meşterul local la noi în oraş şi să încercăm să facem comenzile aici şi nu în altă parte. Poate nu toate vor ieşi şnur din prima pentru că trebuie să mişcăm în continuare aceste mecanisme, dar este clar că perfecţionarea e unul din obiectivele noastre. Meşteşugurile tradiţionale se pot adapta prin artă. Dacă meşterul şi artistul se strâng împreună probabil că vom ajunge să avem acele obiecte estetice, utile, necesare şi în acelaşi timp uşor de procurat şi mai funcţionale decât eram obişnuiţi cu ele”, a spus Vasile Duda.

Pasajul Artelor e amenajat în cadrul proiectului de regenerare a centrului istoric (44.996.170,67 lei, din care execuţia peste 33 de milioane) este acela de valorificare a moştenirii istorice şi culturale, prin reabilitarea şi punerea în valoare a pasajelor istorice, caracteristice Bistriţei medievale, precum şi de promovare a noilor axe turistice pietonale, denumite Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor.

Lucrările sunt realizate de SC TCI Contractor General SA din Cluj ca lider, Iasicon din Iaşi, Drum Construct din Zalău, SC Ianus din Sălaj şi SC Renmar din Dej, în asociere.

Sunt prevăzute: modernizarea a 14,202.78 mp suprafaţă de spaţiu pietonal istoric, reabilitarea “Punţii lui Keinzel” din zona Codrişor, reabilitarea reţelelor de utilităţi publice pe traseul celor trei axe, reabilitarea şi modernizarea iluminatului public şi arhitectural, înlocuirea si completarea mobilierului urban (bănci din piatră şi din lemn, ceas stradal, suporţi pentru biciclete, indicatoare, obiective turistice, inserţii artistice în pavaj, statui decorative din fontă, ghivece pentru arbori, suport flori şi jardiniere, panouri electronice de informare publică şi monitoare stradale cu afişaj digital), amenajarea Pieţei Mici, amenajarea a 5 fântâni arteziene pe traseul axelor turistice.

Proiectul care se va încheia în 2015 presupune, printre altele, redarea funcţionalităţii pasajelor şi a accesului către întreg centrul istoric, conturarea unui brand turistic, valorificarea patrimoniului cultural şi a tradiţiilor bistriţene. Pe trasee vor fi amplasate elemente decorative şi semne distinctive, iar iluminatul va respecta stilul medieval.

În Bistriţa sunt amenajate trei axe turistice care traversează oraşul prin pasaje: Axa Coroanei, Axa Artelor şi Axa Breslelor. Ele includ cele 22 de străduţe înguste cu caracter pietonal care oferă trasee scurte între laturile de nord şi de sud ale oraşului. Aceste străduţe aveau un rol strategic în vechea fortificaţie deoarece ofereau posibilitatea ca apărătorii cetăţii să ajungă rapid în orice punct.

7 comentarii

  • Regretabil ca o astfel de structura agresiva poate fi amplasata intr-un centru de oras medieval si intr-un frumos pasaj, specific orasului.

  • Proiectele specialiştilor de re-medievalizare a oraşului nostru sunt, fără supărare, utopice, nerealiste şi nepuse de Primărie în practică. Fiţi obiectivi şi priviţi “la rece” Pasajele istorice, de acces din alte zone ale oraşului către Pietonal. Modernizările lor au început acum câţiva ani, dar nici unul NU este finalizat în aşa fel încât circulaţia pietonilor să fie confortabilă! Gropi, noroaie, pavele lipsă, cabluri şi ţevi ieşite din pământ și neprotejate, gunoaie… alcătuiesc un peisaj dezolant şi periculos pentru contribuabili, acum, la început de iarnă.
    Accentul de a retrăi în Evul Mediu, pus în înfăţişarea oraşului şi în evenimentele desfăşurate pentru a atrage câţiva turişti de sezon, se face în detrimentul modernizării. Când oamenii şi ceea ce fac se SCHIMBĂ, atunci, în mod logic şi social, apar şi fenomene profunde de SCHIMBARE în mediul public în care convieţuiesc aceştia. Cum se oglindesc în mod real aceste schimbări în cartierele oraşului BISTRIŢA în care trăiesc majoritatea cetăţenilor?
    Iar reluarea meseriei de olar în ziua de azi, mă face să zâmbesc; îmi amintesc că prin anii ’70-80 renumitul olar Ştefan Gănău din Mijlocenii Bârgăului învaţa şi el elevi de la Casa de copii din Prundu Bârgăului să lucreze cu lutul. Şi mă întreb UNDE sunt urmaşii lui, AZi, ca să îi practice meseria?

  • Ecologistii va roaga sa veniti in data de 18 dec ora 12 la dezbaterea publica de la Primarie. privind proiectul de amenajare a PIETEI CENTRALE. Se doreste inlocuirea spatiilor verzi si taierea a 104 copaci in numele unui proiect neprietenos, si dalarea intregului perimetru cu piatra, si alte mineralizari asa cum este descris in proiect. Uitati-va dragi concetateni ce frumosi sunt acesti copaci ornati cu mii de beculete in aceasta perioada. Veniti la dezbatere sa-i spunem d-lui Primar sa le dea pace, pt. ca noi vrem sa-i vedem tot acolo si la anul care vine. Intr-o tara normala un proiect de modernizare ocoleste si ocroteste copacii si spatiile verzi.

  • Care este definitia unui pasaj, ce a determinat aparitia acestor pasaje la Bistrita?
    Daca vom incerca sa raspundem la aceste intrebari, vom vedea ca deschiderile spre pasaje sunt in contradictie cu sensul acestora, de „taieturi” in substanta istorica, scurtcircuite intre doua puncte, caracterizate prin plinuri si tocmai de aceea atat de specifice. Sigur ca putem face orice, daca nu dorim sa perpetuam configuratia medievala.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.