„A început târziu programul, abia în decembrie 2013. Noi am creionat deja zonarea pentru pomicultura judeţului Bistriţa-Năsăud, urmând ca, din vară, să ne extindem şi la alte judeţe din Transilvania. După ce ne vom consulta cu specialişti din cadrul Direcţiilor Agricole din judeţele arondate nouă, vom face o zonare pe baza căreia se va face şi reconversia în agricultură. De exemplu, vă spun că nu putem cultiva cais în Prundu Bârgăului, să fie clar. Fiecare zonă are condiţii pentru anumite specii. De aceea, de-a lungul anilor, rolul staţiunilor a fost acela de a stabili sortimentul pe specii şi soiuri pentru fiecare zonă. Acesta este motivul pentru care sunt staţiuni la Iaşi, Bistriţa, pentru că aceste condiţii pedoclimatice ale zonei sunt diferite”, a declarat directorul Staţiunii, Ioan Platon, pentru Timp Online.
Conform programului derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pepinierele din Staţiunile Pomicole vor fi revigorate.
„Trebuie să existe toate verigile de producere a materialului săditor care, în ultimii 25 de ani, au fost abandonate. Nu s-au alocat bani. Abia acum s-au dat nişte sume, nu satisfăcătoare, ca să înlocuim marcotierele. Ca să priceapă lumea care nu e de specialitate, un pom e format din două părţi, portaltoi şi altoi. Ca să altoim, trebuie să avem portaltoiul pe care îl obţinem în marcotiere. Trebuie să realizăm infrastructura la pepiniere, iar pentru aceasta ne trebuie bani. Tot materialul trebuie să fie liber de boli virotice. Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură de la Piteşti-Mărăcineni a hotărât, împreună cu Ministerul Agriculturii, să aducem materialul pentru înfiinţarea marcotierelor din Olanda pentru că nu mai este timp. Îl vom aduce, îl vom plata şi înmulţi. De asemenea, trebuie să avem şi altoi liber de virusuri. În momentul în care facem înmulţirea, realizarea pomului, partenerul trebuie să fie liber de boli virotice. Aici, la Bistriţa, noi am lucrat la specia prun. Suntem în top. E făcut un clasament la nivel naţional, iar Bistriţa stă în balcon, adică foarte bine. Stăm în balcon, dar ne trebuie bani. Am încercat pe toate căile să obţinem fonduri, dar am dori să fim sprijiniţi în continuare fiindcă resursă umană avem, avem şi realizări, dar ne mai trebuie un biodepozitar mai mare în care să adăpostim plantele ca să nu fie infectate”, a spus Platon.
În lipsa acestui biodepozitar, există riscul ca insectele să transmită viruşii. „În cazul în care se infectează plantaţia-mamă furnizoare de ramuri altoi, în pepinieră trebuie să mai avem o verigă. Dacă apare un virus, se taie pomul, dacă apare la toţi, se taie tot şi trebuie să fii capabil să înfiinţezi altă plantaţie-mamă”, a explicat el.
Potrivit sursei citate, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus peste tot că Bistriţa trebuie să fie centru de producere a materialului săditor pentru Transilvania.
„Ne bucură, dar în acelaşi timp avem multe nevoi ca să putem să ne ridicăm la înălţimea aşteptărilor. Acum se scrie Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Acolo va fi un capitol separat pentru acţiunea pomicolă şi se vor da bani şi pentru staţiunile de cercetare. Noi trebuie să ne mişcăm rapid. Nu putem sta. Am făcut eforturi financiare şi am cumpărat ramuri altoi din Italia. Chiar nu am plătit timp de o lună salariile ca să aducem materialul de afară. Rămânem cu salariile în urmă, dar dorim să facem şi să putem realiza paşii care trebuie făcuţi alături de celelalte două centre, de Institutul de la Mărăcineni şi Staţiunea Iaşi. E o acţiune mare care va fi în interes naţional. Noi va trebui să furnizăm ramuri altoi pentru pepinierele din Transilvania care ele vor face pomi”, a spus Platon.
Întrebat când ar putea avea România livezile de altădată, directorul SCP a răspuns: „Programul de plantări începe în 2014, aşa e declarat, dar eu nu cred că va începe. Eventual va începe în 2015, dar cu paşi timizi. Finanţarea nu ştiu când va veni. Avem o Convenţie Naţională a Pomiculturii la Braşov. Nu a mai fost decât în perioada comunismului. Vin şi reprezentanţi ai UE, se discută mult, sunt interesante discuţiile, dar fără bani nu se poate face nimic. Programul de reconversie a pomiculturii va dura până în 2020. E clar însă că nu vom fi capabili să asigurăm întregul necesar de material pomicol pentru România, dar 30-40% se poate asigura, dar important e ca soiurile autohtone, româneşti, să se regăsească în sortimentul naţional care va fi implementat în noile plantaţii ce se vor înfiinţa. Sunt soiuri adaptate condiţiilor noastre. Mă gândesc să le spun colegilor să revigorăm prunul nostru bistriţean. E foarte sensibil la virus, la căderea în masă a prunelor, dar e soi agreat pentru dulceaţă, e soiul copilăriei noastre. Savoarea pe care o are fructul e de neegalat. Aroma fructelor româneşti nu o are nicio altă ţară”, a spus Ioan Platon.
Dacă în urmă cu peste 20 de ani, Bistriţa-Năsăud avea peste 16.000 de hectare de livezi – locul trei în ţară – acum sunt circa 3000 de hectare cultivate. E bine de ştiut că, în judeţul nostru pot fi cultivate doar anumite specii cum ar fi: mărul, părul, cireşul, vişinul, caisul în zona Lechinţei, doar numai anumite soiuri cu rezistenţă.
Programul de reconversie din pomicultură presupune ca livezile bătrâne să fie înlocuite cu altele noi.
„Îmi aduc aminte că la începutul carierei am debutat tot cu un program de plantări care s-a derulat în anii 78. Atunci, Bistriţa a plantat 5000 de hectare de livezi intensive. Iată că istoria se repetă pentru că plantaţiile au îmbătrânit şi trebuie refăcut patrimoniul naţional pomicol al României. De ce să nu spunem? Aducem multe fructe de afară fără să ştim cum sunt obţinute. Eu am boală, pică, pe turci. Am vizitat Turcia, nu am nimic cu această ţară, dar ştiţi bine că ei nu ne lasă să trecem cu mieii prin ţara lor pentru că nu ştiu ce nu avem şi ei aduc tot felul de legume şi de fructe din Turcia şi umplu hipermarket-urile cu ele. În plus, e şi o concurenţă neloială. Turcia nu e membră a UE. Guvernul nostru ar putea opri sau măcar condiţiona acest import masiv de fructe din Turcia”, a spus Ioan Platon.
Ce putem face noi este să cumpărăm fructe de la producătorii autohtoni pentru ca ei să-şi poată dezvolta afacerile şi în anii care vin.
sa-ti dea D-zeu putere, Ioane, cu bani sint sigur ca o sa fie mai greu, an electoral, asta stiu cei care impart banii, dar ca oamenii de valoare si cu suflet mare care sint in stare sa-si doneze leafa lor ptr. crcetare si productie, se vor rari tot mai mult si o sa importe o gasca mafiota totul de afara, ptr. profitul lor si distrugerea cercetarii romanesti. Sint un pic pesimist dar realitatea nu mai da loc la speranta. Mai sti, poate ne vine mintea romanului de pe urma. Oricum va doresc succese multa sanatate si putere de munca!
Ioan Radu Pintia