Tineri cercetători de la institute de pomicultură din Pitești, Iași și Bistrița studiază și inventariază zilele acestea soiurile de peri de pe Dealul Cocoșului. Pomii, deși au câteva sute de ani, continuă să dea rod ca cineva să le fi făcut vreun tratament fitosanitar sau tăieri.
Cercetătorii au venit pe Dealul Cocoșului la invitația Clubului Lions Bistrița care va amenaja în acest areal Parcul perilor seculari în urma unui parteneriat cu Primăria Bistrița.
O echipă coordonată de Florin Chiuță, asistent în cercetare la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, Argeş, a venit cu bucurie la Bistrița la invitația domnului Mihai Bilegan.
”Am venit pentru a cerceta acest câmp de peri care considerăm noi că are o importanță deosebită pentru a lua ramuri altoi, chiar și fructe să vedem cum se comportă și în arealul institutului nostru. Echipa e formată din trei cercetători, un coleg de la înmulțire, colega de la arbuști și eu de la laboratorul de tehnologii. Până acum am descoperit rezistența foarte bună a perilor la boli și dăunători, deși nu sunt făcute tratamente fitosanitare. Sunt pomi de vigoare mare, sănătoși. Am găsit și pere gustoase, unele chiar foarte gustoase. Sunt mai micuțe pentru că aici nu se fac lucrări. Noi sperăm să facem o colaborare foarte bună între Mărăcineni și Bistrița pentru că merită să salvăm aceste specii vechi pentru că sunt foarte rezistente. Sunt plantații în care se fac peste 20 de tratamente, deci mâncăm pesticide. Aici găsim pere foarte bune, pomii au productivitate bună”., a spus Florin Chiuță.
O altă echipă, coordonată de Cristina Turcu de la Laboratorul de protecție a plantelor, este de la Stațiunea Pomicolă Iași: ” Noi, la Iași, ne axăm mai mult pe cultura mărului și a cireșului. Avem soiurile proprii, dar ne-am bucurat să vedem aceste genotipuri de păr foarte vechi și am găsit câteva foarte valoroase. Alături de colegi am descris soiurile respective. Avem oportunitatea să vedem părul în arealul lui natural, iar acest lucru este cel mai imporant, să vedem cât de rezistenți sunt pomii la boli și dăunători. Avem și ocazia să mâncăm fructe sănătoase”.
Lor li s-a alăturat și Anca Șofron, asistent-cercetare la Stațiunea de Cercetări Pomicole Bistrița în cadrul Laboratorului de tehnologii pomicole: ”E foarte interesant să descoperim soiuri care au rezistat peste ani, soiuri foarte bune, cu fructe foarte bune. Având în vedere că e o plantație netratată e important să păstrăm aceste soiuri și să le înmulțim”.
”Am invitat cercetători de la Pitești-Mărăcineni, dar și de la stațiunile pomicole Iași și Bistrița să identifice soiurile valoroase de peri de pe Dealul Cocoșului. Noi, de la Lions, vrem să facem un gen de traseu prin care cei interesați de acest domeniu, dar și turiști, să poată veni să vadă acești peri, vom avea o aplicație, o vor putea descărca pe telefon ca să vadă caracteristica fiecăruia, a fructului, tot ce ține de el. Acum, cu dânșii identificăm calitățile morfologice. Se ia frunza, se analizează fructul ca atare, sămânța, ca să putem după aceea să identificăm soiul. O să-i dăm un nume până aflăm cine a fost strămoșul lui”, a spus inginerul Mihai Bilegan de la Clubul Lions Bistrița, cel care a avut ideea salvării perilor seculari.
Potrivit acestuia, până acum s-au identificat peste 757 de peri din peste 20 de soiuri, toți foarte prețioși.
”Îmi aduc aminte că, în anii 77, a venit o delegație de americani. Ei aveau pe vremea respectivă acces la satelit, deci știau ce avem, și au venit să ia ramuri altoi pentru că au văzut că noi nu avem boli la pomii aceștia, un lucru care e foarte important. Noi și acum urmărim dacă sunt dăunători”, a mai spus Mihai Bilegan.
Explicația pentru care livada este una sănătoasă este aceea că pomii sunt plantați la distanțe mari unul de celălalt, ceea ce a împiedicat transmiterea bolilor. Dea semenea, nu s-au făcut tăieri, procedură prin care se poate înmulți o boală dacă este dezinfectată foarfeca după fiecare pom.
”De aceea, noi, în parcul pe care îl vom avea pe 12 ha vom aplica niște măsuri deosebite ca să nu aducem din afară boli. Parcul va fi un loc în care elevii vor putea studia, la fel ca și cei interesați de biologie și agronomie. Unele pere au o aromă foarte bună, sunt cele ciperate care dau cea mai bună țuică, chiar mai bună decât soiul Williams. Le găsim aici. Sașii au plantat acești peri pentru că oferă umbră și hrană animalelor, dar și pentru țuică. Animalele, dimineața, vin și mănâncă perele care au căzut peste noapte. Ne-am orientat unde sunt soiurile coapte după cârdurile de corbi care veneau și croncăneau. Ce avem aici sunt fructe bio. Nu e nicio stropire, nicio fertilizare decât prin pășunat. Și așa vrem să facem și noi în parcul Lions, să-l lăsăm să fie pășunabil. Aș vrea să identificăm acum soiurile care merită să le luăm de aici, ramuri altoi, să altoim acolo pe portaltoi tineri și acolo să fie o rezervă de clone de soiuri, iar aici să facem trasee pentru turiști. Indiferent dacă se va construi ceva aici în zonă, ei să rămână. Chiar președintele Societății de Pomicultură ne-a sfătuit că, dacă avem pomi deosebiți, să fie ocrotiți prin lege. Dacă îi taie cineva, să facă pușcărie”, a spus Mihai Bilegan, care a adăugat că amenajarea Parcului perilor seculari va începe luna viitoare cu împrejmuirea lui.
Olimpiu Cocian – Clubul Lions: ”Ideea să facem acest parc a fost a colegului Mihai Bilegan. Am obținut acest teren și nu ne vom bate joc de el. Sunt oameni de la institute prestigioase din țară și împreună vom realiza ceva frumos. Anul viitor, la Congresul Pomologilor din Germania, avem alocate câteva ore pentru a prezenta acest proiect”.
Sorin Bălan – președintele Clubul Lions Bistrița: ”Noi mergem pe principiul iubiți și respectați natura. Proiectul acesta ne este foarte drag, l-am îmbrățișat cu toții și ne bucurăm că putem salva salva. Avem și Clubul Leo care e alături de noi, care învață ceva alături de acești minunați tineri cercetători. Parcul periclor seculari va fi minunat. Vom face și o căsuță în parc, un observator. Eu cred că bistrițenilor le va plăcea foarte mult să vină aici. De câțiva ani, noi ne zbatem să avem un proiect pe care să-l putem lăsa moștenire”.
CITEȘTE ȘI:
Felicitari dlui Mihai Bilegan,sufletul acestor actiuni! Sa dea bunul Dzeu sa fie cat mai multi oameni de calitatea dansului,care sa nu umble numai la vanatoare de laude facile ,ci sa vrea sa lase ceva in urma lor.Speram ca visul lpr sa devina fapta si sa ne bucuram de el cu totii.
No fix de asta ursii nu atacau gospodariile pe vremea sasilor care au avut minte in cap si au stiut rolul dublu al acestor pomi fructiferi si au stiut exact amplasamentul ales strategic. Desigur ca au folosit pomele si pt. JINARS insa animalele salbatice le gaseau cu usurinta si stateau departe de gospodarii. Nepasarea romaneasca a administratiilor care s-au succedat dupa plecarea sasilor nu au mai avut grija de acesti pomi fructiferi si umbland doar cu JINARSUL in cap locuitorii si primariile le-au lasat de izbeliste. A se vedea numai statiunile de cercetare pomicole din tara in ce hal au ajuns. Traiasca tovarasii din administratia de doi bani !!!La Multi Ani ! Ia mai toarna un paharel !
În sfârșit o știre pozitivă. Iată că se pot întâmpla lucruri bune în orașul ăsta. Sper într-o viitoare administrație care să dorească să salveze ce se mai poate.
Felicitari pt. acesti inimosi ingineri si cercetatori romani cu suflet frumos !
Stați liniștiți că au să găsească ceva cei din administratia locala să îi taie.Si o să ne spună că o fac pentru recreerea cetățenilor.
Felicitări pentru inițiativa de a crea un astfel de parc! Sper însă din tot sufletul să nu vedem acolo mașini de teren, ATV-uri, fum de grătare, manele sau alte asemenea…Ar fi pacat să distrugem o astfel de bogăție rămasă de la sași (cum dealtfel am facut-o cu multe altele…). În acest parc, bine ar fi ca accesul oamenilor să se facă exclusiv cu piciorul, pentru plimbare și relaxare, un loc unde să poți sta întins pe o pătură să citești o carte, să admiri natura, ș.a.m.d.
Perele din poza nr4 sunt pere busuioc, sau cel putin asa se numesc la noi in sat. Chiar vroiam sa caut niste butasi tineri din generatiile astea mai vechi, pentru ca nu se poate compara gustul cu soiurile vechi si saracul pom e la sfarsitul vietii.
Multumim Timponline, multumim Cristiana Sabau pentru ca ne sunteti aproape in popularizarea actiunilor noastre. Inca o data dati exemplu ca o presa serioasa nu alearga doar dupa stiri platite sau picanterii, si ca va respectati cititorii, aducandu-le in fata evenimente pe care comunitatea este bine sa le cunoasca. Putem astfel deschide mai larg poarta voluntariatului pentru cat mai multi doritori, care venind alaturi de noi, sub o forma sau alta, pot contribui la rezolvarea unor probleme reale ale comunitatii, fara un efort financiar sau fizic considerabil.
Este o ofensa la adresa acestor oameni bine intentionat,care au pregatire in domeniul pomicol,sa fie catalogati diletanti.Sunt tineri specialisti ,cu experienta in profesia lor,iar dl Mihai Bilegan este inginer agricol ,fost director la Statiunea Pomicola Bistrita,Oamenii acestia au multe de spus.
Succes Mihai, faci o treaba care ar putea fi mandria oricarui agronom adevarat! Din pacate nu mai sunt multi ca tine – generatia noastra e „depasita”… iar idealuri nu mai avem . Dar tu nu te lasa si mai ales aveti grija sa nu devina, intr-adevar, o „destinatie la moda” pentru bānosii care nu mai stiu prin ce sa se faca bagati in seama.
Sunt, inca o data, mandra de tine, bunul meu coleg si prieten!
Mariana Jozsa.