Actualitate

Cum s-au scurs milioanele de lei din subvenţii în buzunarele fermierilor

Peste 6.000 de fermieri din Bistriţa-Năsăud au primit subvenţii necuvenite din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) în total peste 25 de milioane de lei. Până acum, instituţia a recuperat circa 80% din bani. Zilele acestea se fac controale pentru ca banii să ajungă cu adevărat la cei care au nevoie de ei.

Directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), Emil Scurtu, a spus într-o şedinţă de Colegiu prefectural că numai anul acesta au fost descoperite 581 de debite noi.

„Debitori sunt 6.194, ceea ce înseamnă că unii dintre fermieri au două sau mai multe debite. De aceea, numărul de debitori e mai mare. Debitul constituit a fost de 25 de milioane de lei din care 2,8 milioane în 2015. Recuperările s-au cifrat la circa 20 de milioane de lei din care 1,7 milioane de lei în 2015. Procentul de recuperare este de peste 78%. La o parte din fermierii care au debite se face compensarea cu plăţile pe care ar trebui să le primească, iar pentru ceilalţi solicităm sprijinul ANAF pentru executare silită. Colaborăm bine cu ANAF”, a spus Scurtu.

Potrivit acestuia, cele mai multe probleme legate de debite au apărut în urma sprijinului acordat în 2007 pe baza cupoanelor valorice.

„Atunci, APIA, pe baza cererilor de sprijin a distribuit bonuri valorice, iar alte echipe, cu sprijinul Direcţiei Agricole, au făcut control efectiv în teren. O parte dintre beneficiarii de atunci nu mai sunt de găsit. Unii au decedat şi nu au moştenitori. Atunci noi nu aveam personalitate juridică, iar de recuperarea debitelor s-a ocupat atunci APIA centrală. Pe de altă parte, fermierii care au debite la APIA sunt cei care nu au respectat măsurile de agromediu în ce priveşte pajiştile. Dacă la patru ani de la depunerea cererii se găseşte că nu au fost respectate măsurile de agromediu să zicem în anul al patrulea, sancţiunea se referă şi la ceilalţi ani, de la începutul angajamentului. În plus, mulţi dintre debitorii pe care îi avem acum sunt din agricultura ecologică. Au început cu avânt, iar după un an sau doi, unii au renunţat şi atunci au acumulat debite”, a mai spus Emil Scurtu.

Potrivit directorului APIA, în această perioadă, se fac verificări în teren pentru cererile depuse de fermieri. Sunt vizate în special cele 264 de ferme care administrează 20.803 hectare. „Aceste suprafeţe trebuie măsurate efectiv, iar o mare parte din ele sunt în zona Munţilor Rodnei unde sunt asociaţii cu suprafeţe foarte mari. Am fost cu multe echipe la Rodna cazaţi, dar a nins şi ne-am întors la Bistriţa. Cu teledetecţie sunt verificaţi 3989 de fermieri cu circa 20.000 de ha. Terenul e măsurat din zbor, apoi interpretzarea cromatică cu ceea ce ni s-a solicitat şi, ulterior, se trece la întâlnirea cu fermierii şi eventuale lămuriri care ar putea interveni în activitatea de control”, a adăugat el.

Conform şefului APIA Bistriţa-Năsăud, anul acesta s-au făcut plăţi pentru cererile preluate în 2014. „Banii s-au dat începând cu 1 decembrie 2014 până în 30 iunie 2015. De exemplu, pentru zona defavorizată, s-au dat pentru ovine şi caprine 2,6 milioane de lei, iar pentru plata unică pe suprafaţă 97 de milioane de lei pentru 199.760 de hectare de teren. Suma totală pentru toate formele de sprijin este de peste 360 de milioane de lei achitată fermierilor în anii 2014-2015”, a spus directorul Emil Scurtu.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.