Timp de gândire

Bistriţa, oraşul cu două feţe

Ideea de a trimite micii şi berea de la Zilele Bistriţei departe de centrul oraşului a fost foarte bună. Ne dăm seama de asta poate târziu, dar mai bine mai târziu decât niciodată. Ne place sau nu, există oameni care nu pot respira decât aer de prăjeli, care nu înţeleg nimic din ceea ce presupune un act artistic, oameni care se simt bine numai atunci când cineva urlă în preajma lor, iar ei, la rândul lor, pot face acelaşi lucru.

Am fost în Heidenfeld o singură dată, vineri, şi mi-a ajuns. Nu am stat mai mult de zece minute la o masă, timp în care au venit să-mi ceară băutura cârduri întregi de copii de ţigani. Nici nu vreau să mă gândesc la ce s-ar fi întâmplat dacă aş fi mâncat ceva. Probabil că toate blocurile sociale s-ar fi strâns să mă privească acuzator. Într-adevăr, în Viişoara, e bâlci şi multă ţigănie. Dacă nu ar fi oameni cărora să le placă asta, locul rămânea gol, însă, din păcate, se umpluse până la refuz încă din prima zi, dovadă că Bistriţa are o latură ţopească bine dezvoltată şi mult mai numeroasă decât cealaltă. Însă locul ei este la periferie aşa cum bine a intuit primarul Ovidiu Creţu când a decis să separe lucrurile în două. Păcat că nu a gândit aşa şi în privinţa blocurilor sociale construite în Subcetate care, precum o molimă, infectează un cartier întreg.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră îşi aduc aminte de Zilele Bistriţei organizate de vechea administraţie condusă de Vasile Moldovan. Cu excepţia celor care îşi fac veacul acum la Viişoara, cu toţii le aşteptam cu groază. Traficul în oraş era veşnic blocat, centrul puţea ca un WC public, pe pietonal se scurgeau râuri de ulei ars, era o bubuială fără margini, o ţigănie şi o înghesuială de gură-cască. După ce se încheia infernul urmau săptămâni în care continua să pută efectiv. Nu am înţeles niciodată cum de unora le putea place aşa ceva şi cum de regretă chiar şi acum că tarabele nu sunt în oraş.

Mă rog, aşa cum am mai spus, e acea latură a Bistriţei care nu are de-a face nici cu civilizaţia, nici cu urbanismul. Sunt oameni dezrădăcinaţi de pe la ţară, mutaţi la oraş să lucreze în fabrici, rămaşi şomeri sau deveniţi pensionari şi care nu înţeleg nici acum că la oraş nu urlăm să ne audă unul de pe celălalt deal, că nu aruncăm gunoiul în spatele casei sau pe geam, că nu lăsăm dâre pe trotuar din coji de seminţe, că nu trăim doar pentru bâlciul anual în care să ne îndopăm cu mici şi cu bere până nu ne mai putem ridica de la masă. Pentru ei, dar şi pentru alţii care s-au întors de prin ţări străine pe unde şi-au cărat mediocritatea, asta înseamnă „distracţie”.

Zilele acestea când străzile sunt pline de străini, când Biserica Evanghelică se umple să asculte tenori cântând, ţi-e mai mare dragul să stai pe o bancă şi să priveşti oraşul din care au fugit toţi amatorii de mici la Viişoara. Pe străzi miroase frumos, a oameni spălaţi şi curaţi, în locuri publice te întâlneşti cu oameni civilizaţi care discută pe tonuri potrivite fără să ţipe unii la alţii. Aceasta este faţa frumoasă a Bistriţei pe care, din păcate, cei care acum îşi fac veacul în Heidenfeld o scuipă în fiecare zi.

Cristiana Sabău

15 comentarii

  • Subscriu! Excelenta analiza, foarte bun si necesar articolul. Felicitari Cristiana Sabau pt observatia realista si pertinenta ! Sunt cel putin „doua lumi” in Bistrita, e cu siguranta nevoie de amandoua, dar in mod distinct. Poate candva, timpul si de ce nu nivelul de educatie, va inclina balanta, mai mult spre o civilizatie urbana, spre pretuirea simbolurilor, a traditiilor adevarate si mandria de a fi bistritean, ardelean, roman, european.

  • Intr-adevar sambată seara în biserica evanghelică, la concert și mai apoi pe pietonal am simțit o mare bucurie și mândrie.
    M-am simțit ca într-un oraș european.
    Oameni curați, cu bun simț, civilizați și capabili să aprecieze și să-și exprime respectul și admirația pentru valoare si frumusețe. Și m-am bucurat să constat că cei mai mulți erau bistrițeni.
    Mulțumiri administrației locale pentru această seară impresionantă!!!

  • Da, aveti dreptate dna Cristiana. asa este . Bistrita s-a impartit in doua [sau a fost impartita ], care nu e un lucru rau. dimpotriva .

  • Daca zici ca e plin de tiganime in viisoara tu de ce te-ai dus??? Daca vroiai sa dai un exemplu bun de urmat nu trebuia sa te duci…rasistii astia…in fond si la urma urmei si tiganii sunt tot oameni dupa parerea mea…asa ca nu mai fiti asa rasisti oameni buni…

  • Eh, ca ziarist era oarecum obligata sa mearga. CUm putea sa va informeze altfel, direct de la sursa si nu de la surse ??

  • Intr-adevar, subscriu, este o analiza foarte adevarat si pertinenta si nu pot decat sa o felicit pe d-na Cristiana pentru ea. Din pacate, latura asta plina de apropieri fata de natia rroma, se adanceste pe zi ce trece. iar cei care se fac ca nu vad si nu recunosc fac doar sa bage capul in pamant ca strutii. Din pacate, ne manelizam, observati pe oriunde treceti ca manifestarile sunt uneori duse la salbaticie, adica la o lipsa crasa de ceea ar insemna, nu neaparat civilizatie, ci un minim de bunsimt. Urlaturi pe strada, muzica (manele) data la maxim in masini, afisare cu ostentatie a tot felul de elemente care mai de care certate cu bunul simt, etc. Faptul ca acest festival al sasilor a mai adus un pic de alinare sufletelor este un lucru absolut frumos si necesar a fi repetat, pe cat posibil, anual. Poate, cine stie, se mai trezesc unii la realitatea europeana a tinuturilor noastre. Poate mai preiau de la sasi spiritul care i-a facut celebri: primii la munca dar si primii la distractie, la o distractie adevarata, intre semeni si cu semeni.

  • Cristina, nu e ,,rasism” in ce s-a prezentat in material, din pacate e crunta realitate. Ne convine (sau mai mult nu ne convine) tiganii ne fac de rusine atat in tara cat si un lume. Sunt si din randul lor mici exceptii dar aici se vorbeste de majoritatea lor. Bistrita merita si acte de cultura de genul celor prezentate vineri si sambata la Biserica Evanghelica – fara sa fie deranjati de ,,iubitorii” de manele …

  • Excelent materialul D-na Cristiana Sabau. Felicitari!Din pacate, citind aceste randuri, cu un ochi rad si cu celalalt plang, asemeni multor concitadini ! Oricum, prin ceea ce a facut, municipalitatea a reusit un pas in fata. Pas mic, ce e drept, din punct de vedere al asteptarilor anului 2013, dar urias pentru cetatenii civilizati ai Bistritei.

  • Un articol excelent,care sintetizeaza spiritul momentului!
    Din pacate asa este.Nu are nimeni nimic cu tiganii,dar lipsa de civilizatie a multora,tigani sau nu,deranjeaza.
    Felicitari organizatorilor! Au fost momente inaltatoare,de neuitat.

  • Felicitari Cristiana. Trebuie sa ai caracter sa recunosti cand altii au avut dreptate.
    Important este ca cei care au viziune sa ne conduca. Rolul elitelor si al maselor trebuie sa se armonizeze dar directia trebuie sa ne-o arate primii.

  • Fiecare om poate avea două feţe. Doar când îi baţi obrazul cel urât îl arată pe cel bun. Până acum nu am avut ce alege, poate cel urât îl vom uita cu timpul.

  • Aveti dreptate dar nu in totalitate. In viisoara au mers si iubitori ai muzicii populare care au asistat la niste spectacole foarte bune. Si viisoara a fost oarecum impartita: zona scenei si terasele. Totusi nu au mers in viisoara doar tiganii, manelistii si toparlanii. In rest: bine punctat.

  • ce rasism visati domnilor. cum sa`i numesti? pai cum sa le zici la tigani? al dracu, noi suferim de rasism!se rascoala europenii impotriva tiganilor (a se vedea protestele din cehia), vor urma si alte state…NOI CAND NE TREZIM?

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS