Pentru apă și canalizare vom plăti mai mult începând din a doua jumătate a anului, majorările de prețuri fiind impuse prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), a declarat Ion Șandru, managerul Aquabis.
În prezent, plătim 3,98 lei/mc de apă potabilă și 2,96 de lei/mc pentru canalizare la care se adaugă TVA de 9%, apa fiind considerată ”aliment de bază”. Tariful este același în toată aria de operare.
”Fiecare operator din țară are un tarif aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Publice și aprobat în ADI Apă-Canal. Este valabil în toată aria de operare. Nu contează că într-o parte ai o cheltuială mai mare și în alta mai mică. În ce privește tariful la apă potabilă, suntem în a doua parte a operatorilor, sub medie. Sunt companii care au tarif mult mai mare decât noi. Culmea că unii nu știu dacă îl pot justifica pentru că nu iau apă de suprafață unde cheltuiala e mai mare decât dacă iei dintr-un lac de acumulare. Noi luăm debitul cel mai mare din râul Bistrița și aici, într-adevăr, e cum dă Domnul pentru că se turbinează zilnic, apa vine încărcată. Utilizăm foarte mult sulfat și var pentru a aduce apa în paramentri. Nici nu putem discuta despre clorură de aluminiu acum pentru că o utilizăm doar când turbiditatea este sub 100 de grade, acum avem peste 1000 turbiditatea”, a spus Ion Șandru, managerul Aquabis pentru Timp Online.
Potrivit sursei citate, prin programul de finanțare – POIM – se impun anual creșteri de tarife: ”Tarifele cresc la 1 iulie, dar sunt destul de mici. Va crește cu 2 sau 3 procente la apă și cu 5% la canal, dacă nu greșesc. Sunt destul de mici procentele”.
Întrucât prin extinderea rețelelor prin POIM va ajunge 90% din populația județului să aibă apă la robinete, l-am întrebat pe Ion Șandru dacă există și alte surse de apă în afară de râul Bistrița Ardeleană.
”Am încercat prin POIM să găsim surse de apă pe care ne putem baza în viitor și a trebuit să demonstrăm celor de la Jaspers că am făcut mai multe analize privind sursele de apă. De exemplu, pentru zona de câmpie, a trebuit să demonstrăm că nu putem face foraje locale fiindcă ieșeau peste 100 de puțuri forate la adâncimi mai mari de 100 de metri pentru fiecare localitate, nu putem utiliza lacurile din zonă fiindcă analizele făcute apei ne-au arătat că apa nu poate fi tratată cu costuri pe care să ți le permiți și e mult mai scump decât varianta de a înlocui aducțiunea Bistrița-Lechința și de a extinde rețeaua mai departe. Aici era valoarea de investiție cea mai mică. Pentru alte localități într-adevăr s-au făcut studii hidro și geo în așa fel încât să putem asigura alimentarea cu apă pentru că avem și acum localități cum e spre exemplu Liviu Rebreanu unde cărăm apă cu cisterna. Este foraj la 160 și de metri, făcut de primărie, și nu are izvorul nici debitul suficient și are și amoniu foarte mult. La Runcu Salvei și la Milaș tot așa, cărăm apă cu cisterna. Au fost niște investiții în rețele făcute de primării, bănuiesc că tot în baza unor studii, dar care nu erau bune și acolo există rețele, dar nu au apă, așa că tot noi cărăm cu cisterna. Aceste localități le-am prins pe POIM ca să căutăm alte surse, alte captări. La Liviu Rebreanu vom duce apa din Năsăud, la Runcu Salvei am prins captarea din altă parte, iar la Milaș ducem apă din Teaca. Avem captare separată pentru Bichigiu, Zagra, avem Târlișua captare cu stație de tratare, ori subterană, ori din pârâiașele din zonă. În ce privește izvoarele de la Cușma, acestea au debite tot mai mici. Din cele nouă izvoare, au apă cinci cât mai au. Sursa de suprafață nu am putut-o utiliza pentru că venea în turbiditate destul de mare din cauza exploatărilor de lemn din zonă și am redus aria de alimentare cu apă de Cușma la minim, mai precis la Ghinda, Valea Ghinzii și cam atât cu apă de Cușma”, a spus Ion Șandru.
Pe site-ul Aquabis sacrie că, în conformitate cu prevederile legii, compania va întreprinde lunar acţiuni de sistare a furnizării apei reci pentru neplata în termen a debitelor. Termenul de plată scadent este de 15 zile de la data emiterii facturii, iar la 30 zile de la expirarea termenului de plată se poate proceda la suspendarea branşamentului de apă. Aceste termene sunt precizate atât în contract cât şi pe fiecare factură fiscală emisă. Reluarea furnizării apei se va face după 5 zile de la achitarea integrală a restanţelor, majorărilor de întârziere şi a taxei de închidere-deschidere.
Ce nu mai spune Sandru este ca in tarife intra toate pierderile de apa de la captare pana la robinet, branșamentele ilegale sau consumurile aferente sau șterse cu buretele in anumite cazuri, personalul supradimensionat, cu salariile aferente și slaba eficientă și productivitate. Nu va mai spune de conditionalitățile și criteriile de performanța stabilite prin Programele Europene care sau nu sunt îndeplinite sau sunt raportate din pix, fără a fi penalizați cei care nu le îndeplinesc, fiind acceptate de CJ și ADI Apa-Canal. Totul este o cârdășie , care funcționează in acest gen de incompetenta și interes . Calitatea serviciilor din BN este mult departe de județele din jur și din țara , unde este transparentă și se vede ce s-a făcut cu banii investiți. Vom plăti tot mai mult pentru servicii la fel de proaste. Sănătate, ca-i mai buna decât toate!
Protejarea fântânilor ca surse de proximitate nu interesează și nu este răspunderea nici unei instituții. Doar banii consumatorilor contează. Unii gospodari au renunțat la fântâni și le-au folosit drept guri de canal. In orice țară civilizată nu se face racordarea la rețeaua de apă înainte de racordarea la rețeaua de canalizare. La noi unii șefi se laudă cu noi kilometri de rețea de distribuție a apei,,ii auzim pe la radio la
Sunt curios d-nle Șandru dacă s-a facut vreun studiu la construcția unei magistrale de la Colibița la Bistrița,sau conform principiului vaselor comunicante nu aveți cădere,tare foarte tare-s curios.
Cand ploua prostii platesc apa de ploaie pe factura ca sa le spele lor conductele … (cand nu ploua miroase tot orasul)
În lunile de primăvară, vară și toamnă, mai mult de jumătate din factură e reprezentată de apa de ploaie, adică plătim mai multă apă de ploaie decât apă potabilă. E șocant când din valoarea unei facturi, jumătate e costul apei de ploaie. De ce trebuie să plătim noi apa de ploaie?
La cei baricadati in consiliu,prefectura,palatul de coruptie,primarii,institutii,etc,etc, le au crescut salariile cu zeci de procente ani la randul,bani care sunt luati imprumut cu dobanzi mari.Pentru ei ce mai conteaza scumpiri de cateva procente la utilitati?Toata lumea fuge la STAT,sa lucreze pe bani luati imprumut,atunci la ce va asteptati??DEZASTRUL este aproape!!
Pentru ca prostii trebuia sa platesca salariile unor franari
Acolo e director fratioru lui Moldovan un incompetent pus politic
Protejarea fântânilor ca surse de proximitate nu interesează și nu este răspunderea nici unei instituții. Doar banii consumatorilor contează, de aceea unii gospodari au renunțat la fântâni și le-au folosit drept guri de canal. In orice țară civilizată nu se face racordarea la rețeaua de apă înainte de racordarea la rețeaua de canalizare. La noi unii șefi se laudă cu noi kilometri de rețea de distribuție a apei,,ii auzim pe la radio
Pentru că păduchii (angajații societatilor) își iau hrana de pe pielea animalelor care trudesc (populatia). Așa a fost și așa va fi.
In luna ianuarie la asociatie pe tabel apa este facturata la 20 de lei diferenta de la 14 leicare spui tu ca director la apa bistrita unde sab dus is curios eu si toti locatari din blocce ne raspunzi !