Actualitate

Ministrul Vulpescu, la Sîngeorz-Băi și Valea Vinului. ”Încercăm să rezolvăm repede” (FOTO)

Ministrul Culturii și Identității Naționale, Ionuț Vulpescu, a ajuns la Dosul Gârciului, lângă stațiunea Sîngeorz-Băi, unde directorul Muzeului de Artă Comparată, Maxim Dumitraș, alături de istoricul de artă Vasile Duda și primarul Traian Ogâgău, i-a prezentat planurile unui proiect de viitor.

 

Ionuț Vulpescu a vizitat și Muzeul de Artă Comparată din Sîngeorz-Băi.

Ministrul a fost însoțit de președintele CJ Radu Moldovan, deputatul Daniel Suciu, secretarul de stat în Ministerul Culturii Alexandru Pugna, prefectul Ovidiu Frenț, managerul Complexului Muzeal, Alexandru Gavrilaș, vicepreședintele CJ Vasile Puica, managerul CJC Gavril Țărmure.

Ionuț Vulpescu a mers și la Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, aflată în paragină. ”Vom încerca să o salvăm, este o clădire importantă. Ministerul Culturii și Uniunea Scriitorilor au responsabilități în acest sens. Există un interes al Consiliul Local Rodna și vom încerca să rezolvăm cât se poate de repede această chestiune”, a declarat ministrul Culturii.

„O nouă zi alături de deja prietenul județului nostru, Ioan Vulpescu, Ministrul Culturii și Identității Naționale, într-o regiune încărcată de istorie, Valea Someșului Superior. Împreună am poposit în orașul stațiune Sângeorz Băi unde am vizitat Muzeul de Artă Comparată și Centrul Misionar de Tineret ,,Ioan Bunea”. După primirea călduroasă a Maestrului Max Dumitraș am vizitat Centrul Cultural Catehetic ,,Sfântul Arhidiacon Ștefan” din Maieru, Ruinele Cetății din Rodna, Biserica Veche și Casa de Creație și Odihnă a Scriitorilor din Valea Vinului. Mă bucur că domnul Ministru, Ioan Vulpescu a fost încântat de efervescenta culturală a județului nostru și sper că printr-un parteneriat concret între noi și Ministerul Culturii vom găsi soluții pentru modernizarea Casei de Creație și Odihnă a scriitorilor din Valea Vinului”, a menționat președintele CJ Radu Moldovan.

   

2 comentarii

  • Felicitari Daniel Suciu pentru staruinta de a tine aproape de orasul ce te-a refuzat din orbire anul trecut. Nu am crezut ca vei ramane langa noi, dar azi mi-ai demonstrat ca iti pasa. Nu te-am crezut cand ai spus ca il vei aduce pe ministru, ai facut-o. Sper ca Radu Moldovan sa te ajute in continuare, nu orasul e de vina pentru comportamentul primarului . Oamenii s-au pacalit, dar ramaneti totusi langa ei

  • Pe mine unul m-a impresionat această vizită de lucru , cu balmoș și tot tacâmul. Că veni vorba de balmoș, uitați aici poezie:

    Intr-o zi cu soare
    pe-o apă de mare
    iată-n zări cum urcă
    înspre coasta turcă
    trei vase cu miei –
    căpitani, tot trei:
    Unu-i liberian,
    unu-i din Cayman
    şi-unul, după logo,
    pare că-i din Togo.

    Iar cel liberian
    şi cel căymănean
    cu spor navigară,
    în Bosfor intrară,
    marfa descărcară
    încă de cu seară
    şi-acum presupun
    că-şi dorm somnul bun
    într-un port frumos,
    în pat sau pe jos.

    Dar cel togolean,
    bietul căpitan,
    avea oi mai multe,
    mândre şi cornute
    şi-un motor mai slab
    înfundat la jgheab –
    mergea, va să zică,
    cu viteză mică
    şi-n Bosfor sosi
    la sfârşit de zi
    când trăgeau zăvorul
    să-nchidă Bosforul.
    C-un “să-i piş în freză”
    în limba engleză
    şi altă prostie
    în limba kabiye,
    ancora o scoase,
    şi-acolo rămase.

    Dar cea mioriţă,
    cu lână plăviţă,
    de trei zile-ncoace
    gura nu-i mai tace,
    marea nu-i mai place.
    – Marfă animală
    care stai la cală,
    ce-i cu tine oare?
    ori ai rău de mare,
    ori îţi intră-n lînă
    fum de la turbină?

    – Căpitane dragă,
    la trup mi-s întreagă
    dar avem, m-aş teme,
    altfel de probleme:
    pe l-apus de soare
    s-a ivit în zare
    o şalupă mare,
    din marina rusă,
    de valuri adusă,
    chioară de un far
    şi fără radar!
    Şi am calculat,
    am triangulat
    pe-o frunză de tei
    că traseul ei
    o să se-ntrerupă
    fix la noi în pupă,
    a dracu’ şalupă!

    – Oiţă bârsană,
    de eşti năzdrăvană,
    înseamnă că poţi
    pân’ la mal să-noţi
    şi de-a fi să mor
    aci, la Bosfor,
    să scrii o scrisoare
    şefiei portuare.
    Iar tu de înec
    să nu le spui sec,
    să le spui curat
    că m-am angajat
    altundeva, poate
    chiar la căi ferate.
    Să le spui că-s, gen,
    mecanic de tren,
    dispecer de TIR
    pe la Agadir,
    ori sondor de gaz
    în munţii Caucaz…

    Nici n-a zis sărmanul
    togo-căpitanul
    oiţei din turmă
    vorba de pe urmă,
    că simţi deodată
    puntea zdruncinată,
    cârma răsucită,
    din mână sărită
    şi-un zgomot strident,
    ca de accident.

    Dar vasul cu oi
    nu avea părţi moi
    şi după impact
    a rămas intact –

    lucru care, iată,
    sub apa-nspumată
    nu poate fi spus
    şi despre cel rus.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.