Timp de gândire

Populism şi pragmatism (De la găsirea Elodiei la telefonia 4G)

Curg zilnic tone de cerneală, de biţi şi imagini video legate de privatizarea Oltchim. Sunt mai multe tabere, fiecare cu dreptatea ei, se fac scenarii se analizează soluţii. Adevărul este unul singur, capitalismul de cumetrie creează monştri.

În lumea sănătoasă, o firmă cu datorii de 700 milioane de euro, cu un viitor incert, fără sursă de materii prime asigurată, activând într-un domeniu sensibil (cu mari probleme de mediu), era de mult istorie. Pentru cei care deplâng soarta celor 3.000 de angajaţi, un calcul simplu va lămuri lucrurile. Dacă s-ar fi plătit 3.000 de salarii “moca” timp de 10 ani, ar fi costat de  patru ori mai puţin decât datoria de 480 de milioane de euro pe care statul se chinuie de ani buni să o transforme în acţiuni.

Iată calculele: 3.000 muncitori cu un salariu mediu de 1.400 lei lunar înseamnă 4.200.000 lei (aproximativ 1 milion de euro). În zece ani sunt 120 de luni, deci costul celor zece ani de “nemuncă” ar fi fost de 120 milioane de euro. Mai mult de atât, statul şi furnizorii ar fi câştigat pe multe alte canale. Cei 120 de milioane de euro ar fi fost plătiţi treptat, zona s-ar fi dezvoltat pe alte direcţii, angajaţii ar fi găsit ar fi găsit soluţii, Electrica ar fi încasat bani pe curentul livrat, la fel şi alţi furnizori. Cine ar fi pierdut? Căpuşele extrem de profitabile, armata de directori şi directoraşi din combinat, iar singura victimă colaterală ar fi fost echipa de handbal.

Să ne înţelegem, nu sunt adeptul plăţii de pomană, nici a soluţiilor extreme dar uneori, pragmatismul trebuie să primeze. Capitalismul de cumetrie creează mai devreme sau mai târziu “monştri vii”. Iar “ exorcizarea” în economie costă mai mult decât merită. Adăugând prostia şi incompetenţa, costurile cresc exponenţial. În vacarmul “Oltchim TV” (care s-ar putea numi şi “Găsirea Elodiei”), nu am auzit nici un comentariu legat de vânzarea de luni, prin licitaţie (corectă de data aceasta), a licenţelor de telefonie 4G.

Pe româneşte spus, dacă nu ne-am “vândut” nici “râul” nici “ramul”, dacă nu a murit nimeni şi nici măcar vreo “grevişoară” a foamei nu am avut, subiectul nu este de interes. Interes, neinteres, adevărul este că  vom încasa 682 de milioane de euro taxe de licenţă, asta pe lângă cele peste 350 de milioane de euro investiţii. Doar pentru ca operatorii de telefonie mobilă sa aibă dreptul de a implementa şi în România telefonia 4G.  Oameni buni, trăim în secolul XXI unde “neuronul” se vinde mai bine decât “tendonul”. Cele mai valoroase companii din lume nu mai vând petrol, plastic sau tablă. Ele vând produse inteligente. Nu vom avansa foarte mult încercând să “rezolvăm” industrii “bolnave” şi să resuscităm “mastodonţii” de acum 50 de ani.

Chiar dacă pe plan local nu avem, în acest moment, “bombe” sociale de tipul Oltchimului, faptul că nu avem o direcţie de dezvoltare economică clară poate fi la fel de periculoasă, chiar dacă nu atât de “senzaţională” ca telenovela “Oltchim TV”.

Cristian Munthiu

12 comentarii

    • La Muzeul Județean în 2011 cheltuiam 107 lei pentru fiecare vizitator, în timp ce la Brukental se cheltuiau 8,7 lei. La Biblioteca Județeană achiziția de cărți noi reprezenta sub 5% din buget și alte asemenea. Părerea mea este că sunt bani cheltuiți pentru a întreține ziduri și trotuare, a cumpăra hârtie, iar de restul salarii. Multe dintre instituțiile culturale nu au nevoie de relații cu exteriorul pentru a funcționa.

  • Pentru rigoare, la un salariu de 1.400 lei net revine un brut de 1.967 lei. iar angajatorul are 2.518 lei cheltuiti cu un salariat la acest nivel. Dacă 1.400 lei este salariul brut, angajatul merge acasă cu 1.014 lei, iar angajatorul cheltuieşte 1,792 lei, tot mai mult decât calcule făcute cu „tendonul” nu cu un banal calculator de salarii.
    Operatori de telefonie nu au abonaţi doar dintre propri salariaţi ci şi dintre cei de la mastodonţi ce dumneavoastă îi doriţi rezolvaţi. Cu o minimă documentare puteţi vedea efectul închideri Oltchim pentru industria din oraşul nostru, dar oricum mai mult decât pentru acest articol bun pentru DDD.

  • Pentru rigoare, daca statul plateste brutul si netul sunt în plus. Ce dai cu dreapta, iei cu stânga. Era doar un exercițiu de imaginație. Dacă considerați că un combinat chimic aduce ceva bun în comunitate, vă recomand două săptămâni în Mureșeni sau Ungheni lângă Târgu Mureș. Prefer industria inteligentă oricărui mastodont cu care ne mândream pe vremuri. Prefer firme inovative, nepoluante care reprezintă viitorul. Revoluția industrială s-a terminat, oricât am încerca să o revigorăm este gata. Putem recicla foarte mult din PVC -ul produs până acum. Oricum azi se fabrică plastic biodegradabil, care va deveni mult mai accesibil dacă mastodonți de genul Olchim vor deveni istorie. Dacă ați înțeles că-l susțin pe DDD, recitiți alte articole în care-l pomenesc.

    • Domnule „comentator” la orice pica. Ne spuneti si noua care sunt realizarile dumneavoastra in atatia ani de experienta mai ales ca purtati legaturi stranse cu chinezii? Ca de comentarii sunteti stralucit, insa nu vad o afacere serioasa marca Made in China sa fi ajuns la Bistrita cu macar 500 de angajati. Ca la povesti babesti, intradevar, sunteti bun, felicitarile mele! FAPTE NU VORBE domnikule Cristian, fapte, mai lasati-ne cu vorbele astea sfintite ca e satul romanul care traieste in kapitalismul romanesc cu minimul pe economie!

    • Stimată doamnă, nu trageți în mesager. Eu nu dau sfaturi nimănui, fac analize bune sau proaste în funcție de informațiile pe care le am și știința mea. Nu mi-am propus să devin purtătorul veștilor bune, deși nu m-ar deranja. Nu sunt cel care face politica economică a județului, dacă aș fi, poate aș fi mai bun sau mai slab, cine știe. Observați că în articolele mele încerc să dau și soluții. Legat de China, înainte de a o blama, trebuie să o înțelegem. Pentru a avea investiții străine, trebuie să ai ceva atractiv de oferit (nu doar forță de muncă ieftină), doar frustrarea nu atrage pe nimeni. Legat de ce fac eu pe lângă a da sfaturi, fac destule. A da sfaturi, este meseria mea (fac consultanță pentru că asta știu). Legat de mastodonți inutili, acum trei ani am salvat unul de la tăiere și am reușit să conserv aproape 500 de locuri de muncă, așa că vorbesc în cunoștință de cauză, nu din auzite. Și acolo, la altă scară problemele erau asemănătoare cu cele de la Oltchim.
      În rest, și eu mi-aș dori să trăiesc într-o mică Elveție, nu în Bistrița dar asta este o chestiune personală. Cât locuiesc aici prefer să caut soluții la probleme, nu să blestem tot ce nu-mi convine. Inclusiv oamenii plătiți cu salariul minim pe economie din capitalismul românesc sunt rezultatul multor aberații specifice economiei de cumetrie. Dar despre asta într-un alt material.

    • Așa cum spuneți domnule Munthiu ”Ce dai cu dreapta, iei cu stânga” gândire tipcă salariatului la Stat. A-ți omis cheltuiele totale pentru un salariu 100% patronul trebuie să platească la Stat cel puțin încă 80%. Patronul muncește împreună cu salariți, cu tendonul și cu neuronul, să întrețină un aparat de Stat ce nu știe decât să închidă și să vândă. Iar recomandările le puteți păstra pentru dumneavoastră, eu am lucrat 15 ani într-un combinat chimic ce folosea aceiași tehnologie folosită de japonezi ce importa materia primă, dar la noi s-a închis să vindem rezervele tării OMV-lui. Mesajul dumneavoastră nu poate fi calificat ca un sfat sau analiză economică, ci mai degrabă o propagandă politică revoluționară – tot ce e mai vechi de 50 ani trebuie terminat. Cât privește licența 4G bani vor fi recuperați cu vârf și îndesat din abonamentele noastre. Succes pentru firma dumneavoastră inovativă.

    • Domnule Safriuc, pot să mă laud cu un lucru. Nu am fost angajat al statului român după 20 mai 1990. Cred că din acest punct de vedere pot avea părerea unuia care a plătit pentru el și angajații săi vagoane de taxe statului care nu i-a dat mare lucru înapoi. Statul nostru nu știe ce vrea, asta este realitatea. Legat de progres, vă pot da zeci de exemple care să vă vontrazică, dar nu acesta este scopul meu în viață. Dacă vă deranjează articolele mele aveți o soluție simplă. Nu le citiți. Dacă doriți să mă contraziceți, mă bucur. Dar prefer argumentele. De câte ori voi avea timp sau argumente vă voi răspunde. Oricum sunteți unul dintre cititorii mei și vă respect pentru asta, chiar dacă ideile noastre nu coincid uneori.

  • da….e bun calculul….dar cred ca statul ar iesii pe profit in situatia asta daca …..bugetarii ar sta acasa …femeile in zilele impare si barbatii in zilele pare……asa sigur ar scadea si cheltuilile cu apa calda si implicit…..s-ar reduce natalitatea preponderent…. bugetara….

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.