Cultură Social

Nelu Şomodean: Cât am fost tânăr m-am distrat, acum am nevoie de linişte, de cineva care să mă susţină

E cunoscut drept un aventurier. Şi aşa şi este, un om al aventurii pentru care o maşină cu mulţi cai putere şi o bucată de cer e tot ce are nevoie. Omul de afaceri Nelu Şomodean vorbeşte pentru Timp Online despre afaceri, pasiuni şi iubire.

Nelu, a venit vara. Stăm la terasă. Cum e vara asta pentru tine ca om care abia aştepţi să o iei pe munte pe de-o parte şi pe de altă parte ca om de afaceri? S-a mai dezgheţat câte ceva din economie?

Nu s-a dezgheţat nimic în partea economică. Am fost prin ţară, am căutat ceva de lucru, şantiere, dar nu e nimic, adică se găseşte dacă vrei să lucrezi pe gratis sau să duci tu bani de acasă să termini lucrarea. În ce priveşte latura mea sportivă, nu am avut prea mult timp pentru pasiunea mea. Am avut mult de lucru, am renovat terasa şi restaurantul (la Casa Verona), terasa de La Lac. În plus şi maşina e stricată. Am fost pe Țibleş şi am răsturnat-o. E nevoie de vreo două săptămâni să o repare.

Ai făcut aşadar investiţii în cele două localuri. De ce? Lumea e tot mai exigentă?

Da, lumea are mari pretenţii, mai ceva ca-n Cluj sau Bucureşti, altfel nu vine. Lumea din Bistriţa are pretenţii. Momentan, la Casa Verona, vin oameni cu bani, care mănâncă, nu vin să bea o cafea sau o apă plată, oameni de afaceri care preferă mâncarea românească pe de-o parte şi cea italiană pe de altă parte. Un meniu bogat pe partea italină nu are multă lume în Bistriţa şi atunci cam 80% dintre clienţi de la Casa Verona sunt oameni de afaceri care vin să mănânce la prânz sau seara cu familia.

În ce priveşte zona de agrement de La Lac, cred că piscina de acolo e singura variantă serioasă şi valabilă pe care o are Bistriţa pentru vara aceasta. Aşadar te aşteaptă un sezon bun.

Mi-aş dori să fie aşa pentru că anul trecut am avut aproape două luni de ploaie. Sper că vara aceasta va fi mai bună. 2010 a fost un an dificil. Deşi au fost două-trei sute de oameni la piscină în unele zile, totuşi eu am avut de plătit acolo 24 de angajaţi de la pază, la ospătar, ajutor de ospătar, cei care aspiră dimineaţa piscina. Se cam duc banii pe salarii.

Te-ai gândit să măreşti tarifele anul acesta?

Nu, de patru ani de când am deschis nu am mărit tarifele. A fost şi va rămâne 15 lei intrarea. Diminuăm din profitul firmei, dar am spus că nu are rost să scumpim fiindcă lumea nu are bani.

Pentru tine cum e criza asta? Ai fost obligat să dai oameni afară, să te privezi de anumite lucruri?

Am lucrat pe şantiere în ţară, am avut de muncă şi în criză. Anul trecut, la Bucureşti, am avut un contract de 667.000 de euro pe care l-am dus la bun sfârşit în trei luni de zile, dar am avut nişte probleme cu Finanţele care m-au scos cu evaziune fiscală de 10 miliarde de lei vechi, din care şapte miliarde pe penal. Trei le-am constestat şi problema s-a rezolvat, nu am de plată decât o sută de milioane de lei vechi, dar celelalte din penal sunt tot la stat. Controlul a fost abuziv din punctul meu de vedere. Am lucrat cu firme din ţară la Iulius Mall Cluj în 2007, la Bacău în 2008. Acolo am fost antreprenor general la cinematograful de la mall-ul din Bacău, am lucrat cu firme care mi-au tăiat facturi pe prestări servicii. O parte le-am plătit prin bancă, altele cash, şi a venit statul român şi mi-a luat 6,6 miliarde de lei vechi din cont şi prima declaraţie la Poliţie am dat-o după un an şi jumătate. Şi sper să mai dau peste vreun an. Nu s-a terminat încă povestea. Aştept ca Poliţia să ancheteze celelalte societăţi comerciale. Ei nu şi-au înregistrat facturile, eu, da. Eu cred că a venit acest control cu dedicaţie prea brusc, prea la ţintă, exact unde trebuia să meargă. Cred că am lucrat cu 20-25 de firme la un moment dat. O societate din Baia Mare cu care am lucrat nu avea angajaţi şi ei (statul -n.r) mă acuză că am făcut cu ea evaziune fiscală, dar i-am dat 14 miliarde plăţi prin bancă. Ei nu au înregistrat facturile mai târziu şi Finanţele i-au spus că nu avea cum să lucreze dacă nu avea angajaţi.

Complicat. Până la urmă de ce te ocupi acum?

De Restaurantul Casa Verona, de Baza de Agrement de La Lac şi mai am câteva business-uri pe care nu le voi declara niciodată statului român fiindcă le am în afara ţării. În construcţii aştept să prind un contract bun. Am lucrat numai la mall-uri. M-am specializat pe cinema city, fac izolaţii acustice. Un cinematograf gen cel din Iulius Mall costă între 3 şi 7 milioane de euro.

Deci nu vom avea niciodată un astfel de cinematograf la Bistriţa.

Nu cred. Bistriţa nu e suficient de mare pentru aşa ceva. Cinematografele se fac în mall-uri, nu se recuperează investiţia, dar filmele noi, 3D, aduc între 1000 şi 1500 de clienţi în plus faţă de cei care intră în mall, iar dintre cei o mie 200-300 mănâncă la fast food, trecând pe două nivele să ajungă la cinematograf mai văd haine şi le cumpără. De aceea fac mall-urile au cinematografe. Bistriţa nu va avea niciodată mall fiindcă populaţia e mică, Bistriţa e la pământ în ce priveşte banii. Noi nu am putut aduce un Mc Donald’s, un KFC, nu se face Metro sau Selgros.

Mi se pare mie sau eşti un om făcut pentru un oraş mai mare? De ce stai la Bistriţa?

Întrebarea asta mi-am pus-o în urmă cu doi ani când au venit Finanţele şi mi-au luat banii din buzunar abuziv. Mi-am zis atunci că, dacă stăteam  la Timişoara sau Braşov nu mi se întâmpla aşa ceva. Nu ştiu de ce am rămas aici. E oraşul în care m-am născut, am crescut. Când lumea te cunoaşte, altfel te vede, într-un oraş mare eşti nimeni.

Deci nu ai de gând să pleci.

Dacă se va finaliza procesul cu Finanţele în favoarea mea şi-mi pot recupera acea sumă de bani, 6 miliarde, vând tot şi plec din ţară. Sunt foarte dezamăgit. Aici, dacă investeşti, statul nu face decât să-ţi vină în control. În două săptămâni, am avut de două ori control de la Sanepid. Ei îşi fac datoria, dar statul e pus pe jegmănit societăţile comerciale. Vin controale peste controale, tot să-ţi dea amenzi. Sunt puşi pe adus bani la buget care e gol. Nu am ieşit din nicio criză. Ne prostesc că ţara are creştere economică, dar nu are.

Hai să uităm de criză. Ce planuri ai pentru vara asta?

Aş fi vrut să încep din nou cu cursele de moto, nu ştiu dacă voi reuşi. De trei ani de când lucrez în construcţii, am renunţat. Aş fi putut să organizez curse la Bistriţa, dar nici nu m-am dus la Primărie să cer sprijin. Aşadar, anul acesta nu facem niciun concurs aici. Trebuia să ne înscriem până în decembrie anul trecut pentru calendarul competiţional al acestui an. Primăria acceptă cereri de finanţare abia în anul curent. Dacă eu mă înscriu în calendarul competiţional, iar Primăria nu-mi aprobă banii, ce fac? Dintr-o competiţie sportivă nu te duci acasă cu bani, dimpotrivă, pierzi. Şi ce eu fac? Rămân cu o gaură de 400 de milioane? Sunt bani în zilele noastre.

Faci lucruri frumoase La Lac anul acesta?

Mă lupt să concesionez zona aceea. După legile statului român, ar fi trebuit să fac PUZ şi PUD pe banii mei şi costă cam 500 de milioane şi apoi Primăria Bistriţa să organizeze o licitaţie. Eu să plătesc şi altul să câştige. Totuşi Primăria Bistriţa a decis în final să facă ea PUZ şi PUD şi să scoată la licitaţie zona până în septembrie. Nici acum nu am nicio certitudine că, dacă o va scoate la licitaţie, o să o câştig eu. Dacă voi reuşi să o concesionez, atunci voi face o piscină acoperită, un bazin olimpic, un patinoar care să rămână îngheţat şi la plus 15 grade Celsius. Mai am în proiect să fac un restaurant, un hotel cu sală de fitness. Am multe în plan. Atunci nu mai plec din ţară. Baza de agrement, dacă o aveam pe 20 sau 40 de ani, puteam să investesc mai mult.

Pe plan personal cum o duci? Eşti acelaşi burlac râvnit?

Nu ştiu, eu chiar nu pot spune lucrul acesta. Sunt multe fete la care le plac banii, cardurile, maşinile frumoase. Ele cred că, dacă se combină cu un om mai în vârstă, au un viitor asigurat. E o prostie. Ele se uită la portofel, tu, dacă ai portofelul tot plin, ea îmbătrâneşte, are uzură şi cauţi alta.

Cum arată totuşi partenera ta de viaţă?

Nu ştiu, sincer. Acum am o relaţie (cu Anamaria – foto). Cât am fost tânăr, m-am distrat. Acum am nevoie de linişte, de cineva care să mă susţină şi să mă accepte cum sunt. Nu mai am puterea ca noapte de noapte să chefuiesc. Pe o femeie tânără trebuie să o scoţi în cluburi, în discoteci.

De căsătorit, te căsătoreşti sau nu crezi în instituţia căsătoriei?

Nu, nu cred într-un act care poate lega doi oameni pe viaţă. Sunt unii care s-au căsătorit a doua şi a treia oară. Eu, unul, nu cred că am să mă mai îmbrac mire vreodată, dar niciodată nu se ştie. Nu înseamnă că nu mă voi răzgândi la un moment dat.

Ce te împlineşte pe tine?

Ieşirile de vineri, sâmbătă, duminică. Când ies pe munte, nu mă interesează cum merg afacerile. Acolo sunt numai eu, motocicleta sau maşina şi muntele. Îmi doresc să fiu sănătos pentru că restul le fac. Vara asta mă duc pe munte ca să recuperez ultimii ani petrecuţi pe şantiere.

Interviu realizat de Cristiana Sabău

  

2 comentarii

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.